Cauciucurile și gunoiul care se degradează împrăștie în aer mici bucăți de plastic, creând o formă de poluare a aerului pe care cercetătorii de la UC San Francisco (UCSF) o suspectează că ar putea cauza afecțiuni respiratorii și de altă natură. De asemenea, particulele pot contribui la inflamația pulmonară cronică, care poate crește riscul de cancer pulmonar, scrie sursa citată.

După examinarea a peste 3.000 de studii privind microplasticele, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceste toxine minuscule sunt legate de cancerul pulmonar și de colon, precum și de alte boli pulmonare și infertilitate atât la femei cât și la bărbați.

Acest lucru ar putea fi semnificativ deoarece, spre deosebire de zeci de tipuri de cancer care sunt în declin, cancerele de colon sunt în creștere, în special în rândul tinerilor care nu sunt în mod normal expuși riscului.

Totodată, cancerele pulmonare care nu sunt cauzate de fumat sunt, de asemenea, în creștere, o tendință care, de asemenea, a derutat experții.

„Aceste microplastice sunt practic poluarea aerului cu particule, iar noi știm că acest tip de poluare a aerului este dăunător”, a declarat Tracey J. Woodruff, profesor de obstetrică, ginecologie și științe ale reproducerii la UCSF, într-un comunicat.

Prof. Woodruff conduce Programul privind sănătatea reproductivă și mediul (PRHE) și este autorul principal al studiului, care a apărut recent în revista Environmental Science & Technology.

Microplasticele sunt fragmente de plastic cu diametrul mai mic de 5 mm mai mici decât un bob de orez – și sunt omniprezente în mediul înconjurător, fiind eliberate de bunuri de consum precum recipientele pentru alimente, jucăriile pentru haine, ambalajele, filtrele de țigări și anvelopele de la mașini. Fricțiunea uzează anvelopele împreună cu suprafața drumului, trimițând fragmente de plastic în aer.

Acestea au contaminat aerul pe care îl respirăm, alimentele pe care le mâncăm și apa pe care o bem și au fost găsite practic în fiecare organ uman major, unde provoacă inflamații generalizate atunci când sistemul imunitar le recunoaște ca fiind un invadator străin.

Acest lucru poate provoca o multitudine de probleme medicale, inclusiv leziuni ale țesuturilor și inflamații la nivelul ficatului și inimii, iar în timp, acumularea în organism poate duce la leziuni ireversibile.

Cercetătorii californieni au concluzionat că expunerea la microplastice este „suspectată” de a juca un rol în cancerul de colon, funcția ovariană, calitatea spermei și bolile respiratorii, inclusiv cancerul pulmonar.

Studiile anterioare au descoperit substanțele chiar și în creierul oamenilor și în placenta femeilor și estimează că expunerea la microplastice costă sistemul de sănătate din Statele Unite 289 de miliarde de dolari anual.

„Datorită expunerii omniprezente și caracteristicilor bioacumulative ale microplasticelor, amploarea impactului asupra sănătății umane datorat expunerii la microplastice este foarte îngrijorătoare”, au declarat cercetătorii UC, având în vedere că se preconizează că producția de plastic se va tripla până în 2060.

Revizuirea a analizat aproximativ 3.000 de studii pe animale și pe oameni, care au cercetat o asociere între expunerea la microplastice și rezultatele asupra sănătății în sistemele respirator, digestiv și reproducător.

Studiile au sugerat o legătură puternică între microplastice și modificările din sistemul digestiv și cancerul de colon, deoarece particulele minuscule perturbă stratul protector de mucus din colon și pot favoriza dezvoltarea tumorilor.

„Am ajuns la concluzia că expunerea la microplastice este «suspectată» de a avea un impact negativ asupra colonului și intestinului subțire la om”, scriu cercetătorii.

Potrivit acestora, microplasticele sunt „suspectate” de a provoca moartea celulelor intestinale și inflamații cronice, precum și de a avea un impact negativ asupra sistemului imunitar intestinal.

„În toate rezultatele, am identificat că expunerea la microplastice este «suspectată» a fi un pericol digestiv pentru oameni, inclusiv o legătură suspectată cu cancerul de colon, utilizând abordarea caracteristicilor cheie ale substanțelor cancerigene”, au declarat cercetătorii.

Microplasticele sunt, de asemenea, suspectate de a avea un impact asupra fertilității, deoarece pot avea un efect potențial asupra echilibrului hormonal în sistemul reproducător, afectând calitatea și numărul spermei la bărbați și afectând funcția ovarelor și a placentei la femei.

Unul dintre studii a descoperit o asociere între microplasticele detectate în placentă și greutatea mică la naștere, în timp ce altul a descoperit o legătură între microplasticele din lichidul amniotic și nașterea prematură.

Expunerea la microplastice este legată de funcționarea și dezvoltarea nefavorabilă a ovarelor.

„Am concluzionat că expunerea la microplastice este «suspectată» de a avea un impact negativ asupra calității spermei și sănătății testiculare la om”, mai arată autorii studiului.

Echipa UC a descoperit, de asemenea, o asociere între microplastice și funcția pulmonară slabă, particulele provocând inflamații la nivelul căilor respiratorii.

Particulele provoacă leziuni pulmonare și inflamații pulmonare cronice, care pot crește riscul de cancer pulmonar.

„În toate rezultatele care au fost evaluate complet, am identificat că expunerea la microplastice este «suspectată» a fi un pericol pentru sistemul respirator uman”, au adăugat cercetătorii.

„Aceste microplastice sunt practic poluarea aerului cu particule, iar noi știm că acest tip de poluare a aerului este dăunător”, a declarat al analizei, autorul principal Tracey J. Woodruff, profesor de obstetrică, ginecologie și științe ale reproducerii la UCSF, comentând rezultatele.

Microplasticele sunt răspândite și mobile în mediu, fiind detectate în aer, apă de suprafață, plaje costiere, sedimente și alimente, scriu cercetătorii.

Ele au fost descoperite în locuri îndepărtate și virgine, inclusiv în Antarctica, în tranșeele oceanice adânci și în gheața marină arctică.

Datorită dimensiunilor lor mici, microplasticele pătrund și sunt distribuite mai ușor în corpul uman în comparație cu particulele mai mari; microplasticele au fost măsurate în placenta, laptele matern și ficatul uman, susțin autorii.

În fiecare an, companiile din întreaga lume produc aproape 460 de milioane de tone metrice de plastic. Se estimează că această cantitate va ajunge la 1,1 miliarde până în 2050.

Lucrarea este prima revizuire sistematică a microplasticelor utilizând metode standard de aur aprobate de Academia Națională de Științe din Statele Unite.

Majoritatea studiilor din revizuire s-au bazat pe animale, însă cercetătorii au afirmat că concluziile se aplică probabil și oamenilor, deoarece aceștia sunt expuși la multe dintre aceleași riscuri.

Studiul dezvoltă un raport la care cercetătorii au lucrat anul trecut cu grupul de dovezi ale politicii de stat din California (CalSPEC). Consorțiul include experți din cadrul Universității din California și furnizează dovezi pentru factorii de decizie politică din cadrul Legislativului statului California.

„Îndemnăm agențiile de reglementare și liderii politici să ia în considerare dovezile din ce în ce mai numeroase privind efectele nocive ale microplasticelor asupra sănătății, inclusiv cancerul de colon și pulmonar”, a declarat Nicholas Chartres, primul autor al studiului, care a condus echipa științifică de la PRHE și este acum profesor și cercetător la Universitatea din Sydney, Australia.