Samoilă Mârza s-a născut la 18 septembrie 1886, la Galtiu, comuna Sântimbru, județul Alba, într-o familie de țărani.

Mama sa, Ana, a murit când Samoilă era în primii ani de viață, iar tatăl său, Ștefan, s-a recăsătorit apoi cu Raveca, o femeie din același sat, cu care a mai avut șase copii, alături de cei patru din prima căsătorie.

Samoilă a urmat șase clase primare la „Școala poporală confesională română unită” din satul natal, apoi a urmat liceul la Alba Iulia.

Între anii 1909 și 1911, a făcut ucenicia alături de fotograful sibian Iainek, de la care a deprins tainele acestei meserii.

Și-a cumpărat, apoi, un aparat de fotografiat, cu prețul obținut din vânzarea a doi boi din gospodăria familiei.

În anul 1914, după începerea Primului Război Mondial, el a fost recrutat în armata austro-ungară și trimis pe front în Galiția, ajungând apoi până la Riga.

În anul 1916, după intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic și fotografic al armatei.

La finalul războiului, Samoilă Mârza pleca de la Trieste la Viena, în urma retragerii militarilor români organizată de Consiliul Național Român Central.

La 14 noiembrie 1918, realiza, la Viena, trei clișee fotografice care imortalizau sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar, în prezența generalului Boeriu, a lui Iuliu Maniu și a celorlalți militari români.

Ajunge acasă la 29 noiembrie 1918, apoi, la 1 decembrie 1918, pleacă, pe bicicletă, alături de sătenii săi – și de aparatul său cu burduf, de trepied și de clișeele de sticlă -la Alba Iulia, la Marea Adunare Națională, având de străbătut un drum de circa 11 kilometri.

Inedit este faptul că Samoilă Mârza nu avea credențional (permis de intrare) și, ca atare, nu i s-a permis accesul sala Unirii, pentru ceremonii fiind angajat un fotograf german, pe nume Bach, care, din motive necunoscute, nu s-a prezentat la adunare.

Samoilă Mârza a fost realizat doar cinci fotografii cu imagini de la Marea Adunare Națională, două cu tribunele oficiale la care a fost citit actul Unirii în fața Marelui Sfat Național și a poporului, de către dr. Aurel Vlad și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, alte trei instantanee fiind surprinse cu mulțimile care asistau la evenimentul istoric, pe Platoul Romanilor. Desigur, având în vedere vremea mohorâtă, fotografiile necesitau un timp de expunere îndelungat, în plus, greutatea echipamentului nu-i permitea artistului fotograf să se deplasese cu ușurință.

În anul 1919, Samoilă Mârza a publicat fotografiile în albumul „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, fapt trecut în revistă și de ziarul „Alba Iulia”, în numărul din 10 martie.

Albumul a fost motiv de mândrie pentru delegația română care a participat la Conferința de pace de la Versailles, câteva exemplare fiind trimise și primului ministru Ion C. Brătianu, președintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu și altor personalități ale momentului. Un exemplar a ajuns și la regele Ferdinand I, care a apreciat în mod deosebit realizarea lui Mârza, care i-a remis o scrisoare de felicitare, invitându-l totodată să devină furnizor al Casei Regale. De asemenea, beneficiar al albumului a fost și generalului francez Henri Mathias Berthelot, care, în semn de mulțumire, i-a trimis fotografului un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze.

La rându-i, Nicolae Iorga scria, la 27 aprilie 1919, în memoriile sale: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfățișând ultimele manifestări”.

Scrierile vremii fac referire la numeroasele prietenii strânse ale fotografului cu mari personalități precum Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, sau Valer Pop.

Din postura de furnizor al Casei Regale, Samoilă Mârza a imortalizat, în anul 1919, vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni, iar în 22 octombrie 1922, a fotografiat, tot la Alba Iulia, încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria. Cu acest prilej, el constată că lucrările la Catedrala Încoronării nu erau încheiate, iar în 1924, după zbateri serioase, în urma unei audiențe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reușit să obțină fonduri pentru continuarea pictării catedralei, o lucrare care fusese începută de către pictorul Costin Petrescu și abandonată imediat după încoronare.

Tot în anul 1924, a fotografiat aspecte de la serbările comemorative de la Țebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, iar în 1928, a surprins imagini de la sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii, momentul prilejuind și decorarea fotografului de către statul român.

Deși munca sa a avut o importanță istorcă uriașă, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind și faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit același aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918.

Din acest motiv, el a fost constrâns să vândă unele clișee de la Unire, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecționate. Lucrul cel mai trist pentru generațiile următoare, este că multe clișee nu au ajuns la colecționari, fotografi sau la muzee, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.

În anul 1966, ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceaușescu, cu prilejul vizitei acestuia la Alba Iulia.

În anul 1967, directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reușit să achiziționeze de la Samoilă Mârza aparatul și clișeele legate de Marea Unire.

Cu banii obținuți de la muzeu, el și-a achiziționat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii, din anul 1968, el lucrând și la realizarea unui album similar cu cel din 1918, pe care intenționa să îl ofere oficialilor acelui moment.

Din nefericire, Samoilă Mârza este doborât de o boală incurabilă galopantă, stingându-se la 19 decembrie 1967. Trupul său neînsuflețit a fost înhumat la cimitirul Maieri din Alba Iulia.

În anul 2003, administrația locală a ridicat un monument lângă mormântul său, la 23 noiembrie, în același an, în satul său natal, Galtiu, a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Narcis Dumitru Borteș și s-a lansat volumul „Samoilă Mârza – 1886-1967 – Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

În anul 2013, cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Expoziția etnografică Sântimbru-Galtiu, a fost completată cu fotografii realizate de Samoilă Mârza la acest eveniment, precum și cu alte imagini surprinse de-a lungul timpului de fotograf, iar Primăria comunei Sântimbru urma să realizeze o carte album omagială cu opera fotografului Samoilă Mârza, considerată mai puțin cunoscută.

Sursa: Rador