Joi, 25 octombrie, se împlinesc 97 de ani de la nașterea Regelui Mihai I. După o domnie zbuciumată, începută la vârsta de 19 ani, Mihai I a fost nevoit să abdice în anul 1947. A urmat un lung exil de peste 50 de ani, iar din anul 2001, întoarcerea definitivă în România. După anul 1989, Familia Regală a însemnat sprijin pentru cauza persoanelor defavorizate, promovarea imaginii României în străinătate, încurajarea tinerelor talente și a spiritului antreprenorial românesc, fiind un element de echilibru la nivelul societății românești dar și o punte de legătură între românii din țară și cei din afara ei, între trecut, prezent și viitor.

Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena. Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei școli organizate de acesta la palat, alături de copii din toate colțurile țării și din toate categoriile sociale.

După decesul Regelui Ferdinand din 1927 și ca urmare a faptului că Principele Carol a renunțat la statutul de Principe Moștenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regență, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Președintele Înaltei Curți de Casație, Gh. Buzdugan.

La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în țară și a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În adolescență, Principele Moștenitor a urmat cursuri de sport și a început pregătirea militară, la vârsta de 17 ani devenind sublocotenent în Armata Română. În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege.

În decembrie 1940, la câteva săptămâni după a doua proclamare ca rege, Majestatea Sa a rostit, prin intermediul Societății Române de Radiodifuziune, primul său mesaj de Crăciun și Anul Nou către națiune. Au trecut de atunci mai bine de 75 de ani. Din țară sau din din exil, Regele Mihai a fost întotdeauna prezent, la întâlnirea cu românii de la cumpăna dintre ani, așa cum a fost mereu prezent, alături de țara sa, la cumpăna dintre timpuri.

Pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Regele Mihai i-a îmbărbătat pe ostașii români care au luptat pentru reîntregirea țării, însă nu a fost de acord cu depășirea liniei Nistrului.

La 23 august 1944, Regele a hotărât, în ciuda refuzului Mareșalului Antonescu,  trecerea României alături de aliații săi tradiționali, fapt care se pare că a scurtat războiul și a cruțat multe vieți. Din 1944, Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorității comuniste.

În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. La întoarcerea în țară, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana, fapt ce a creat panică în rândul autorităților comuniste și, probabil, a provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza și Gh. Gheorghiu-Dej l-au amenințat pe Suveran cu execuția a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.

La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai și Regina-mamă Elena au părăsit România.

Mihai I și Ana s-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena. Ei au locuit până la sfârșitul anului 1948 la vila Sparta, locuința Reginei-mame Elena, apoi, din 1949, s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.

Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în anul 1956 în Elveția, la Versoix, un mic oraș de pe malul lacului Léman, la câțiva kilometri de Geneva, unde Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”. Aici a fost reședința Familiei Regale timp de peste 45 de ani.

În anul 1958, Regele a încheiat colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu, a înființat o companie de electronică și de mecanisme automate – METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.

După Revoluție, la 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, sosește pe aeroportul Otopeni și intră în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde intenționa să se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi sunt opriți de un baraj al Poliției, sunt conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara.

Apoi, în anul 1992, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști, Regele fiind întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită – în București peste un milion de persoane ieșind în stradă pentru a-l aclama. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, acesuia interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.

În 7 octombrie 1994, după aterizare, pe aeroport, Regele a fost invitat să urce înapoi în avion pe motiv că nu se acordă viză „în acest moment” și că nu se acordă viză „în frontieră”.

Din anul 1996, Principesa Moștenitoare Margareta este căsătorită cu Alteța Sa Regală Principele Radu al României.

În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.

În octombrie 2011, Regele Mihai a susținut, la împlinirea vârstei de 90 de ani, un discurs istoric în Parlamentul României, primul în acest for de la abdicare.

Printre altele, Regele a afirmat cu acel prilej: „Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți. Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.”

Din păcate, anul 2016 a venit și cu vești triste despre starea de sănătate a Regelui Mihai I. Miercuri, 2 martie, Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a regelui Mihai I, care a fost supus unei operații chirurgicale, suveranul afirmând, într-un mesaj făcut public, că: „În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situație vine în anul în care Familia și Țara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei și a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a mă reprezenta și de a duce la îndeplinire toate acțiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-și continue menirea și să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”, a transmis regele Mihai I.

„Majestatea Sa urmează un tratament complex și solicitant, care îl împiedică să apară în public, și va petrece, de aici înainte, o perioadă de refacere”, se mai arăta în comunicat.

Majestatea Sa Regina Ana a României, soția Regelui Mihai I al României, a trecut în eternitate la 1 august 2016, în spitalul din Morges, în Elveția, fiind înhumată la Curtea de Argeș la 13 august 2016, în Noua Catedrala Arhiepiscopală și Regală. Cu inteligenṭă, discreṭie și devotament, principesa Ana de Bourbon-Parma a trăit alături de suveranul exilat al României timp de 68 de ani. Dragostea pe care i-a dăruit-o a făcut-o să se simtă aproape de poporul de care regele Mihai era atât de atașat. „Aș vrea să fac mai mult pentru România, dar nu numai din datorie, ci și dintr-un sentiment de identitate, prin ceea ce sunt eu ca om, ca destin”, spunea regina Ana cu ani în urmă. După plecarea sa într-o lume mai bună, mulṭi români și-o vor aminti, cu siguranṭă, ca pe regina lor.

În iunie 2017, Casa Regală preciza, într-un comunicat, că „Starea de sănătate a Majestatății Sale este fragilă, dar prezintă stabilitate. Regele Mihai este liniștit, are mulțumire sufletească și apreciază îngrijirea echipei sale medicale. Alături de Rege sunt permanent angajați ai Casei Majestății Sale, detașați în Elveția, și două maici ortodoxe”.

În august 2017, cu ocazia comemorării eroilor de la Mărășești, la Biserica Ortodoxă din Savârșin, principesa Margareta a oferit informații despre starea de sănătate a Regelui Mihai: „Majestatea Sa a vrut un an foarte dificil, incredibil de greu și este foarte fragil în momentul de față, dar e stabil. Are o vară liniștită, ceea ce mă bucură”, a spus principesa Margareta.

La finalul lunii august 2017, Casa Regală arăta că „Regele Mihai este într-o stare de sănătate fragilă, dar echilibrată, și are o stare de spirit bună”, precizând că principesa Elena încheia o vizită de câteva zile în Elveția, unde a stat alături de Regele Mihai, la reședința privată. Potrivit Casei Regale, Regele Mihai „continuă să stea zilnic sub o atentă supraveghere a medicilor, a unui personal medical de diverse specialități, precum și în prezența unor devotați membri ai personalului Casei Majestății Sale, detașați în Elveția”. De asemenea, la reședința privată continuă să fie zilnic două maici ortodoxe, detașate de Biserica Ortodoxă Română.

În 22 octombrie 2017, cu doar câteva zile de împlinirea a 96 de ani ai Regelui Mihai, casa Regală arăta: „Principesa Maria se află în Elveția, pentru a fi alături de Regele Mihai, în preajma zilei de naștere a Majestății Sale. Alteța Sa Regală petrece câteva zile la reședința privată a tatălui ei. Majestatea Sa continuă să fie sub supravegherea permanentă al medicilor, urmând tratamentul obișnuit al ultimelor luni”.

În ziua de miercuri, 25 octombrie, când Majestatea Sa a împlinit 96 de ani, Familia Regală a găzduit la București două importante evenimente dedicate Regelui Mihai: Custodele Coroanei a decorat, în numele Majestății Sale, un număr de 14 personalități din România și Europa, la Sala Tronului Palatului Regal, iar seara, Principesa Moștenitoare Margareta, Principele Radu și Principesa Maria au luat parte la concertul caritabil organizat de Fundația Principesa Margareta a României la Ateneul Român. Concertul a ajuns la a zecea ediție și a fost organizat cu scopul de a aduna fonduri pentru susținerea programului anual Tinere Talente.

Marți, 5 decembrie 2017, Regele Mihai I, fostul suveran al României și ultimul monarh în viață din țările Europei de Est, a murit la vârsta de 96 de ani, după o îndelungată suferință.

Regalitatea și Radiodifuziunea

Regii și reginele României s-au bucurat de o prezență apreciabilă în programele și în revistele Radiodifuziunii, reprezentanții Casei Regale, reședințele regale, diferitele evenimente în legătură cu regalitatea, apăreau frecvent în articole și fotografii. Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i-au fost dedicate zile speciale la Radio, acompaniate – în revistele de radio – de fotografii și articole. Regii Carol I și Ferdinand, regina Maria sunt frecvent evocați, subliniindu-se rolul semnificativ pe care l-au avut în istoria României. Peste ani, Casa Regală și Radioul s-au aflat alături, în cadrul unui parteneriat istoric și simbolic, la multe dintre momentele importante din viața celor două instituții.

Așadar, Radiodifuziunea a colaborat îndeaproape, în cei aproape 89 de ani de existență, cu reprezentanții Familiei Regale, chiar începutul Radioului fiind realizat cu binecuvântarea Casei Regale.

Continuarea o puteți citi pe RADOR.