PORTRET | Horia Furtună – unul din fondatorii Radiodifuziunii române

  • 21 Iunie 15:06
PORTRET | Horia Furtună – unul din fondatorii Radiodifuziunii române

Joi, 21 iunie, se împlinesc 130 de ani de la naşterea lui Horia Furtună, poet, prozator, dramaturg şi avocat, conferenţiar şi director al serviciului Teatral al Radiodifuziunii.

Horia Furtună s-a născut la 21 iunie 1888, la Focşani, fiind fiul lui Ioan Ştefănescu (Stephănescu), inspector general al Serviciului veterinar (fiul Meitanei Cristescu, înrudită cu familiile Văcărescu şi Orăscu), şi al Speranţei-Plautina (născută Vasiliu), descendentă a familiei Boerescu. Tatăl său îşi schimbase oficial numele în Furtună, în anul 1883.

Horia Furtună şi-a petrecut copilăria la Constanţa, unde a învăţat greceşte şi turceşte, apoi familia se mută la Bucureşti, unde cel mic parcurge primii ani de şcoală.

În anul 1902, debutează cu poezia „Prietenii”, apărută în revista „Carmen”, apoi, în anul 1903, publică versuri şi proză, în suplimentul ziarului „Adevărul”.

În anul 1904, publică o poemă „eroicomică” – „Iarba fiarelor” – în suplimentul pentru copii al aceluiaşi ziar, în anul următor publică proză în „Comoara tinerimei”, o parodie şi o baladă, iar în anul 1906, creaţiile sale sunt publicate în revista „Din liceu”.

Avea să semneze, de-a lungul timpului, şi cu pseudonimele literare Aghiuţă, Ariel, Spiriduş, Licurici sau Henri Loria.

Tot în 1906, obţine diploma de Bacalaureat a Liceului „Matei Basarab”, la secţia modernă şi tot în acel an, pregătindu-se în particular, îşi dă diferenţele şi este şi absolvent al secţiei clasice a liceului din Brăila.

Este admis, apoi, la Paris, la Facultatea de Drept şi Filosofie Pentru lecturi, unde se familiarizează cu limbile engleză şi germană şi urmăreşte cu viu interes viaţa culturală din Franţa.

La Paris i-a cunoscut pe Al. Macedonski, E. Lovinescu, Em. Ciomac şi Victor Eftimiu.

În anul 1909 obţine licenţa în drept la Paris, cu calificativul „magna cum laude”,  iar în anul 1915 obţine şi doctoratul, cu teza „Du recours de l’assureur contre les tiers responsables de la realisation du risque dans le contrat d’assurance”, la Facultatea de Drept din Iaşi.

Înfiinţează, alături de Ion Pillat, colecţia „Cărţile albe”, în care apare volumul „Flori sacre”, de Al. Macedonski – care era marginalizat la vremea aceea -, în 1912. Horia Furtună participă şi la seratele literare din casa lui Macedonski, alături de Eugeniu Speranţia şi Panait Muşoiu şi, drept răspuns al prieteniei ce îi lega, Macedonski îi dedică „Rondelurile rozelor” şi ultimul capitol din romanul „Thalassa”.

Citiți continuarea pe Radio România Cultural.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chişinău
-0,4 °C
Cer acoperit de nori
Umiditate:90 %
Vint:6,55 m/s
Mar
-0 °C
Mie
-3 °C
Joi
-0 °C
Vin
-4 °C
Sâm
-4 °C

Curs oficial BNM 18 Noiembrie 2018

MDL RATĂ TREND
EUR 19.3137 -0.0000
USD 17.0729 -0.0000
RON 4.1402 -0.0000
UAH 0.6145 -0.0000
RUB 0.2568 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău