PORTRET | Dinu Lipatti, un clasic al pianisticii mondiale

  • 19 Martie 2018 18:47
PORTRET | Dinu Lipatti, un clasic al pianisticii mondiale

Dinu Lipatti s-a născut la București, la 19 martie 1917, în an de război, sub ocupație germană, într-o familie în care muzica era o valoare, tatăl său, Theodor, fiind un violonist amator talentat care studiase cu Pablo de Sarasate, iar mama, Anna Lipatti, o excelentă pianistă, naş de botez al lui Dinu findu-i însuşi George Enescu.

Micul Lipatti alături de naşul său, George Enescu – 1922
Micul Lipatti alături de naşul său, George Enescu – 1922

Încă din copilărie este înconjurat de o mare afecțiune, iar atmosfera artistică de lungă tradiție a familiei îi permite să-și dezvolte de timpuriu aptitudinile muzicale de excepţie, conform portalului dinulipatti.org.

La vârsta de 8 ani, după primele noțiuni căpătate în familie, părinţii îl înredinţează spre educație muzicală metodică profesorului Mihail Jora, eminentă personalitate a muzicii, cu care studiază pianul, solfegiul și armonia.

De la început, formarea artistică a lui Lipatti s-a situat la un foarte înalt nivel, iar talentul său precoce și excepțional s-a alăturat unei neobișnuite capacități de muncă, de înțelegere și asimilare, precum și unor însușiri fizice adecvate: mai ales dimensiunea și suplețea mâinilor. Acest complex de aptitudini, făcute parcă anume pentru pian, a făcut ca el să se dezvolte într-un mediu favorabil muzicii, sub îndrumarea distinșilor săi profesori.

În anul 1928, la vârsta de 11 ani, Lipatti are deja nivelul de cunoştinţe cerut la Academia de Muzică și Artă Dramatică din Bucureşti, unde este admis la clasa renumitei profesoare Florica Musicescu, iar în paralel continuă să studieze şi compoziţia, cu maestrul Mihail Jora.

După progrese uluitoare pentru vârsta sa, încheie studiile în anul 1932, iar la audiția laureaților Academiei, interpretează Concertul în mi minor de Chopin.

În acelaşi an, Lipatti debutează şi în calitate de compozitor, obținând Mențiunea I cu Sonata pentru pian solo la Concursul de compoziție ”George Enescu”.

În anul 1933 a debutat cariera concertistică a lui Dinu Lipatti, în acompaniamentul Orchestrei Filarmonicii din București, sub bagheta lui Alfred Alessandrescu, unde Lipatti interpretează magistral Concertul în mi bemol major, de Liszt.

Tot în 1933, tânărul Lipatti, devenit deja pentru marele public un talent artistic ieşit din comun, participă la Concursul internațional de pian de la Viena, unde obține Premiul al II-lea, însă unul din membrii juriului, Alfred Cortot, entuziasmat de talentul pianistului român, considera că ar fi meritat ”de departe” premiul I. Această declaraţie flatantă, este însoţită şi de invitaţia adresată lui Lipatti, de a-şi perfecționa studiile muzicale în Franţa.

Cu compoziţiile sale, Lipatti obţine Premiul al II-lea cu Sonatina pentru vioară și pian – în anul 1933 – și Premiul I pentru Suita simfonică ”Șătrarii” – în 1934 -, distincție care îl consacră, însă domeniul creaţiei va rămâne touşi în plan secund.

În anul 1934 pleacă la Paris, împreună cu mama sa și cu fratele său mai mic, pentru a studia la Școala Normală de Muzică, la clasa de compoziție a renumitului compozitor Paul Dukas.

Însă profesorul francez care va avea cea mai mare influență asupra lui Lipatti va fi Nadia Boulanger, care, după dispariția lui Dukas, va stimula tot potențialul său afectiv și artistic, care îl va plasa rapid printre cei mai mari artiști ai vremii.

Zeno Vancea despre Lipatti la 50 de ani de la naştere – România liberă 19 martie 1967
Zeno Vancea despre Lipatti la 50 de ani de la naştere – România liberă 19 martie 1967

Lipatti lucrează cu entuziasm și modestie, interpretarea sa capătă mai multă ”culoare”, iar Cortot îl prezintă lumii artistice ca un al doilea Horowitz (Vladimir Samoilovici Horowitz – pianist şi compozitor de mare suuces, american de origine rusă). Este perioada în care Lipatti susţine concerte de succes în Franța și în Elveția şi în care realizează primele sale înregistrări la Școala Normală de Muzică.

O perioadă urmează cursurile lui Diran Alexanian și ale lui Charles Münch, căpătând o atracţie deosebită şi pentru dirijatul de orchestră.

Lipatti este invitat adesea în cercurile muzicale particulare și urmărește viața artistică pariziană, iar o serie de cronici muzicale semnate de el și publicate în ziarul Libertatea din București, în anii 1938-39, relevă un remarcabil spirit de observație şi o maturitate aproape ireală.

În anul 1939, după cinci ani petrecuți la Paris, Lipatti obţine Licența de concert, apoi revine în România, unde începe să se afirme în viața muzicală.

După ce participă la câteva turnee alături de Filarmonica din București, începe o strânsă colaborare artistică cu George Enescu, iar tânărul discipol ascultă cu maximă atenţie fiecare sfat al maestrului, îi studiază operele și îl acompaniază în recitalurile de muzică de cameră.

Compozițiile de maturitate ale lui Lipatti se remarcă tot mai mult, printre acestea Concertul pentru pian și orgă, Fantezia pentru pian, Sonatina pentru mâna stângă sau Dansurile românești pentru două piane fiind extrem de apreciate.

În această perioadă Lipatti abordează cu suuces interpretări de Bach, Scarlatti, Chopin, Liszt, Brahms etc., sonatele a doua și a treia pentru pian și vioară de Enescu, interpretate alături de autor sau propriul său Concertino.

Citiți continuarea pe rador.ro.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: MUZICĂ
Meteo Chişinău
-3,95 °C
ceață
Umiditate:85 %
Vint:1 m/s
Tue
3 °C
Wed
5 °C
Thu
4 °C
Fri
2 °C
Sat
4 °C

Curs oficial BNM 27 Ianuarie 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.5662 -0.0959
USD 17.7303 0.0016
RON 4.0937 -0.0208
UAH 0.7260 0.0002
RUB 0.2870 0.0005
Arhivă Radio Chișinău