Sondajele confirmă faptul că simpatiile pro-europene prevalează în Chișinău și că sunt slab înrădăcinate în afara capitalei. Cel mai recent sondaj publicat de Institutul Republican Internațional (IRI), realizat în perioada 11-25 martie 2016, arată o diferență de circa 13% între ponderea sentimentelor pro-UE de la Chișinău și cele exprimate în restul țării (cu o marjă de eroare de 2.8%). Principalele cauze ale acestui dezechilibru se regăsesc în accesul limitat la informație calitativă despre UE în teritoriu, concentrarea promotorilor pro-europeni în capitală, dar și imunitatea slabă la propaganda anti-europeană în afara Chișinăului.

Chișinăul mai pro-european, raioanele mai pro-ruse

Este bine cunoscut faptul că publicul din raioane are o atracție mai puternică față de Rusia decât față de UE.

Astfel, potrivit sondajului IRI, în favoarea „uniunii economice” cu UE optează 56% dintre respondenții de la Chișinău, iar la nivel de țară sprijinul fiind de 43%. O tendință similară se observă atunci când este măsurată percepția față de Rusia. Or, atitudinea pro-rusă la Chișinău este cu 12% mai mică decât în teritoriu (32% față de 44%).

O discrepanță vizibilă poate fi observată atunci când UE și Rusia sunt evaluate în calitate de partener sau amenințare din punct de vedere politic și economic. Astfel, opinia față de Rusia este mai pozitivă în teritoriu, iar față de UE – în capitală (Vezi Tabelul de mai jos).

Distribuția răspunsurilor la nivel de țară și la nivel de Chișinău, %

Sursa: IRI, martie 2016

Indirect, sondajul ilustrează că mulți cetățeni, în particular cei din teritoriu, nu apreciază la justa valoare liberalizarea comerțului cu UE. Aceasta mai arată că opinia publică, inclusiv cea din afara Chișinăului, este extrem de indulgentă față de Rusia. E paradoxal, dar publicul trece cu vederea deciziile politice, încă în vigoare, ale Moscovei de a sancționa Moldova pe motivul aprofundării relațiilor cu UE (cum ar fi, aplicarea embargoului la vinuri în septembrie 2013).

Cauzele discrepanțelor

Natura diferențelor de opinie dintre Chișinău și restul țării derivă din mai multe circumstanțe. În primul rând, trebuie să recunoaștem faptul că accesul la informație de care beneficiază capitala este mai extins decât în cazul raioanelor. Aceasta se referă atât la disponibilitatea informației pozitive, cât și a criticii ce vizează UE și Rusia. Ca urmare, având acces la mai multe surse de informare, populația de la Chișinău favorizează în mod conștient UE și procesul de integrare europeană decât Rusia. Cetățenii din raioane au acces redus la informație calitativă, dar, totodată, acces mai larg la informație pro-rusă și respectiv eurosceptică.

În al doilea rând, publicul de la Chișinău se află în proximitatea deciziilor legate de integrarea europeană la nivel național. Intensitatea contactelor cu actorii implicați direct sau indirect în desfășurarea agendei europene este mai puternică în capitală decât în teritoriu. La fel, majoritatea absolută a promotorilor activi ai viziunilor pro-europene (jurnaliști, mediu academic, organizații non-guvernamentale etc.) sunt concentrați la Chișinău. În teritoriu, retorica pro-europeană este deficitară, iar dacă este promovată atunci, de cele mai multe ori, se face pe linie de partide politice compromise.

Nu în ultimul rând, populația din capitală este mai pro-europeană pentru că are mai multe posibilități economice și sociale, asociate, fie nu, cu UE, decât cei din teritoriu. De aceea, imunitatea slabă la propaganda anti-europeană din raioane rezultă și din numărul redus de oportunități pentru populație. Or, percepția eurosceptică în teritoriu este legată de beneficiile apropierii de UE, care deocamdată sunt percepute acolo drept ceva îndepărtat. Din aceste motive, populația din raioane nimerește mai repede sub influența propagandei ruse și se dezamăgește mai ușor în UE, care rămâne încă necunoscută.

În loc de concluzie…

Simpatiile pro-europene sunt mai vulnerabile în raioane decât în capitală, care beneficiază de mai mult acces la informație calitativă atât despre UE cât și despre Rusia. La fel, populația din Chișinău se află în proximitatea imediată a promotorilor activi ai agendei pro-europene (jurnaliști, mediu academic, ONG-uri etc.), fapt ce lipsește în teritoriu. În fine, rezultatele integrării europene se simt mai puternic la Chișinău și mai slab în restul țării. Fapte ce favorizează pe larg propaganda rusă și retorica eurosceptică dincolo de capitala țării.