În pofida a trei decenii de reforme reușite și a unei creșteri economice susținute după căderea comunismului, cărbunele reprezintă în continuare 80% din puterea energetică a Poloniei. Marea termocentrală de la Belchatow, care funcționează pe lignit, este "cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră din Europa", potrivit UE și mai multor asociații de mediu. O moștenire din perioada comunistă, termocentrala de la Belchatow este aprovizionată cu cărbune de la o imensă exploatație minieră în aer liber din apropiere și acoperă 20% din necesitățile energetice ale Poloniei.

Polonia ar fi trebuit să înceapă să se despartă de cărbune în urmă cu câteva decenii pentru a putea atinge obiectivele europene în materie de emisii de CO2, apreciază profesorul Piotr Skubala, de la Universitatea din Silezia, în centrul regiunii miniere din sudul țării. Însă minele de cărbune asigură peste 80.000 de locuri de muncă și sunt puternic subvenționate și politizate. Emisiile de CO2 ale Poloniei au rămas la un nivel ridicat în ultimii ani pentru că Guvernul conservator de la Varșovia s-a încăpățânat să apere cărbunele. Însă costurile ridicate de extracție și taxele europene pe emisiile poluante au făcut energia pe bază de cărbune non-competitivă, ceea ce a obligat autoritățile de la Varșovia să își revizuiască pozițiile.

Potrivit lui Grzegorz Wisniewski, directorul IEO, un grup de reflexie cu privire la energiile regenerabile, costul mediu al energiei din Polonia, de aproximativ 50 de euro pentru un Megawatt-oră, este dublu comparativ cu restul UE. "Fiecare an în care Polonia rămâne dependentă de cărbune va majora considerabil costurile sale energetice", susține Wisniewski.

Fondurile din Pactul verde european sunt esențiale pentru a ajuta Polonia să ajungă la neutralitate climatică, a subliniat recent ministrul polonez al Mediului, Michal Kurtyka. Potrivit unor diferite estimări, costurile se situează undeva între 700 și 900 miliarde de euro.

Însă accesul la fondurile europene a fost recent pus în pericol, după ce Polonia și Ungaria au blocat bugetul și planul de relansare al UE, pentru a se opune condiționării atribuirii fondurilor de respectarea statului de drept. Până la urmă s-a ajuns la un compromis pentru deblocarea fondurilor, astfel că Polonia ar urma să primească până la 56 miliarde de euro pentru tranziția verde între 2021 și 2027.

Michal Kurtyka este optimist cu privire la viitorul energiei verzi în Polonia, care în prezent are o pondere de 16% în mixul energetic, dar care potrivit ministrului Mediului ar putea crește rapid în următorii 20 de ani și ar crea 300.000 de noi locuri de muncă.

Primi pași au fost făcuți. Săptămâna trecută, Polonia a anunțat că prima sa uzină care va asambla automobile electrice, un proiect patronat de stat, ar urma să demareze operațiunile în 2024, ceea ce va crea până la 15.000 de noi locuri de muncă în Silezia. Patru companii de stat din sectorul energetic, PGE, Energa, Enea și Tauron Polska, sunt la originea acestui proiect comun, denumit ElectroMobility Poland.

De asemenea, PGE, cea mai mare companie de stat din Polonia, s-a angajat ca până în 2050 să ajungă la 100% energie regenerabilă, mizând în special pe energia eoliană.

Ministrul Mediului subliniază că lansarea primei centrale nucleare din Polonia, prevăzută a avea loc în 2033, face parte și ea din agenda verde a Guvernului de la Varșovia, chiar dacă unii experți precum Grzegorz Wisniewski cred că opțiunea nucleară este mult prea costisitoare pentru Polonia.

Pe de altă parte, un program guvernamental de subvenționare a instalării panourilor fotovoltaice pe locuințe s-a dovedit a fi unu foarte eficient. În 2020 Polonia a dublat gradul de utilizare a energiei fotovoltaice ajungând la 300.000 de panouri instalate pe acoperiș, instalații care pot alimenta și rețelele locale. "Obiectivul nostru este să ajungem la un milion până în 2030", a declarat Michal Kurtyka, apreciind că noile rețele locale de energie vor ajuta și a dezmembrarea sistemului centralizat bazat pe cărbune din perioada comunistă.