Morawiecki a indicat că decizia anunțată în ajun de ministrul israelian al afacerilor externe, Yair Lapid, de a-l rechema pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Israelului la Varșovia, este "lipsită de fundament și iresponsabilă", scrie Agerpres.

"Nicio persoană care cunoaște adevărul despre Holocaust și suferințele polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu poate accepta acest mod de a face politică", a adăugat premierul polonez, acuzând, într-un mesaj pe Facebook, guvernul israelian că acționează "în interesul unei părți".

Morawiecki a estimat că reacția Israelului "va crește ura față de Polonia și polonezi".

Noua lege, promulgată sâmbătă de președintele polonez Andrzej Duda, impune un termen de prescripție de 30 de ani pentru revendicări ale bunurilor spoliate, în general confiscate de regimul comunist după război. Or, cea mai mare parte dintre ele privesc comunitatea evreiască poloneză sau pe descendenții lor.

După aprobarea miercuri a acestei legi de către parlamentul polonez, ministrul israelian de externe Yair Lapid și secretarul de stat american Antony Blinken îi ceruseră președintelui Duda să nu o semneze, aceasta fiind ultima etapă pentru ca legea să intre în vigoare.

"Polonia a aprobat astăzi - și nu este pentru prima oară- o lege imorală și antisemită", declarase ministrul israelian de externe sâmbătă într-un comunicat, anunțând rechemarea însărcinatului cu afaceri.

Premierul israelian Naftali Bennett denunțase o lege "rușinoasă", probă a unui "dispreț scandalos față de memoria Holocaustului".

Legea va bloca mii de cereri de restituire a bunurilor confiscate.

Guvernul afirmă că este vorba de a împiedica fraude, dar opozanții legii subliniază că ea este nedreaptă față de persoanele ale căror cereri sunt legitime, în special supraviețuitori ai Holocaustului și familiile lor, care au întârziat adesea să-și ceară drepturile.

După război, autoritățile comuniste naționalizaseră un mare număr de bunuri rămase fără stăpân pentru că proprietarii lor fuseseră uciși sau fugiseră.

După căderea Cortinei de Fier în 1989, Polonia nu a organizat restituirea bunurilor spoliate, așa cum a făcut cea mai mare parte a țărilor din fostul bloc comunist, lăsându-i pe foștii proprietari să-și încerce șansa în tribunale.