Radio România a avut o importanță deosebită pentru românii basarabeni în special în perioada ocupației sovietice, care  cu riscul de a fi persecutați, nu au încetat niciodată să asculte Radio România, a mărturisit pentru Radio Chișinău poetul, semnatarul Declarației de Independență, unul din liderii Mișcării de Eliberare Națională a Basarabiei Ion Hadârcă .

Radio România, interzis și ascultat pe ascuns în perioada sovietică în spațiul dintre Prut și Nistru a ținut conectată la limba română populația basarabeană. Printre ei și familia poetului Ion Hadârcă, o imagine emblematică și simbolică în lupta pentru revenirea la valorile naționale în spațiul nostru.

”Atunci când taica deschidea butonul cel miraculos a ”Sipețelului fermecat” din poveste,  se întâmpla un miracol. Acolo pentru prima dată, în copilărie am auzit vocile Mariei Tănase, acordeonul lui Marcel Budală, orchestra lui Sili Dinicu. Într-un fel am fost privilegiat că aveam această cutiuță de radio. Tata cu școală românească păstra în mod secret accesul la radioul românesc”, a declarat distinsul om de cultură.

”Apoi au venit vremurile când ascultam, deja prin anii 60 emisiunea, foarte celebră ”Melodia ta preferată ” cu vocile lui  Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Margareta Spătaru, ansamblurile ”Phoenix” și ”Mondial”. 

A venit perioada renașterii când radiodifuziunea română a avut un impact major în capacitatea de a transmite direct evenimentele. Am avut o serie de întâlniri cu corespondenții de dincolo de Prut, interviuri în direct pe ambele maluri ale Prutului. Or miraculosul Pod de Flori a fost și un pod de unde magnetice, de unde radiofonice”, a mai subliniat cunoscutul poet.

Poetul Ion Hadârcă face referire la menirea radiodifuziunii enunțată de  Dimitrie Gusti, unul din întemeietorii Radio România încă în anii 30 ai secolului trecut, radioul fiind văzut drept în special drept un promotor al educației culturale.

”Am adăugat în acest concept și misiunea de transparentizare a statului, a guvernanților  în fața societății și invers, apelurile societății către sus puși; transparentizarea frontierelor, așa cum s-a întâmplat imediat după revoluția din România când s-au liberalizat relațiile noastre și s-a construit podul acesta de unde magnetice care ne-a apropiat foarte mult. Unificarea spirituală, culturală și sufletească este în mare parte datorată Radiodifuziunii Naționale Române. Alături de sărbătoarea Limbii Române eu cred că trebuie să devină și  Ziua Națională a Radioului- cel mai mare promotor al limbii și spiritualității românești”, a mai precizat semnatarul Declarației de Independență.

În vremuri de restriște când istoria, limba și Țara le-a fost furată, Radio România a reprezentat pentru românii basarabeni, busola care le-a luminat spiritual viețile, și i-a menținut să nu se abată de la Adevăr și de la drumul corect, spunea în unul din interviurile acordate Radio Chișinău, regretatul scriitor Nicolae Dabija.  Cântecele și poeziile românești, ascultate și învățate de aici, i-au însoțit în Piața Marii Adunări Naționale, atunci când au ieșit cu miile să hotărască soarta acestei bucăți de pământ, furate, își amintea regretatul  scriitor Nicolae Dabija.

”Nu știu dacă cei de la Radio România știau ce fac, dar ei vorbeau pentru noi. În fiecare joi, toată Basarabia era cu urechile lipite de aparatele de radio să asculte cântecele, care mai apoi ne-au însoțit în Mișcarea de Eliberare Națională. Mulțimile cântau în Piață, în fața soldaților cântece din repertoriul Cenaclului Flacăra”,  a mai declarat Nicolae Dabija.

A fost și este postul de radio al tuturor românilor, mai ales al celor înstrăinați, pe care i-a menținut uniți în gânduri și în simțuri: La mulți ani Radio România, La mulți ani Radio Chișinău.