Fangfang Yao, hidrolog de ape de suprafață în cadrul Universității din Virginia, care a condus studiul publicat în revista Science, a spus că declinul lacurilor naturale a fost provocat în proporție de 56% de încălzirea globală și de utilizarea umană, încălzirea ''reprezentând cea mai mare parte''.

Climatologii sunt de părere că regiunile aride ale lumii vor deveni mai uscate sub efectul schimbărilor climatice, iar zonele umede vor deveni mai umede, însă studiul a descoperit pierderi semnificative de apă chiar și în zonele umede. ''E un lucru care nu ar trebui ignorat'', a spus Yao.

Oamenii de știință au evaluat aproape 2.000 de mari lacuri pe baza unor măsurători din satelit combinate cu modele climatice și hidrologice.

Cercetătorii au descoperit că uzul uman nesustenabil, schimbări în precipitații și scurgerea apelor pluviale, sedimentarea și temperaturile în creștere au determinat scăderi în nivelul lacurilor la nivel global, iar 53% dintre lacuri au înregistrat un declin în perioada 1992-2020.

Cei aproape 2 miliarde de oameni care locuiesc în proximitatea unui lac în proces de secare sunt direct afectați, iar multe regiuni s-au confruntat cu penurii în ultimii ani.

Oamenii de știință și activiștii militează de multă vreme pentru prevenirea încălzirii globale cu mai mult de 1,5 grade Celsius pentru a evita consecințe catastrofale ale schimbărilor climatice. Omenirea se încălzește în prezent la o rată de circa 1,1 grade Celsius.

Potrivit studiului publicat joi, un consum nesustenabil pentru activități umane a dus la secarea unor lacuri, cum ar fi Marea Aral din Centrul Asiei și Marea Moartă din Orientul Mijlociu, în timp ce lacuri din Afganistan, Egipt și Mongolia au fost afectate de temperaturile în creștere care pot accentua pierderile de apă prin evaporarea în atmosferă.

Nivelul apei a crescut în cazul unui sfert din lacuri, deseori ca rezultat al construcției de baraje în zone izolate cum ar fi regiunea centrală a Podișului Tibetan.