Dreptul la educație are numeroase restricții în regiune, iar situația școlilor românești a rămas neschimbată după pronunțarea hotărârii CEDO din 2012, care a constatat mai multe încălcări admise de autoritățile separatiste față de aceste instituții.

Școlile din regiunea transnistreană continuă să simtă presiuni din partea administrației de la Tiraspol, iar acestea se manifestă sub diferite forme. Una dintre ele reprezintă o prevedere care impune sancțiuni contravenționale cu amenzi în valoare de peste 50 de euro, pentru utilizarea grafiei latine pentru așa-numita ”limbă moldovenească”. Deocamdată autoritățile separatiste nu au aplicat amenzi de acest fel celor opt școli cu predare în limba română din stânga Nistrului, dar această prevedere reprezintă o permanentă amenințare, a subliniat Alexandru Postică, director de programe al Asociației Promo-LEX.

„Prevederea respectivă datează din 92-94 și e un pericol real care poate fi aplicat oricând. Odată ce există o normă discriminatorie și punitivă, evident că ea mai devreme sau mai târziu ar putea să fie aplicată. În cazul școlilor, până la moment, nu avem o asemenea decizie și, cred eu, este datorită faptul că anterior CEDO s-a expus deja în fond asupra problemei date”, spune Alexandru Postică.

Deși autoritățile separatiste nu au îndrăznit să aplice până acum amenzi pentru scrisul latin, ele interzic manualele necesare pentru școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului, povestește directoarea Liceului ”Alexandru cel Bun” din Tighina, Maria Roibu.

„Cum poate să funcționeze o școală dacă tu niciodată nu îi permiți să treacă niciun manual, absolut nimici de ce are nevoie instituția aceasta? Asta nu e interzicerea utilizării grafiei latine? Noi nu avem dreptul să trecem prin ”vama transnistreană” absolut nimic”, relatează directoarea liceului de la Tighina.

Problemele școlilor românești nu se rezumă însă la asta. Multe dintre aceste instituții arendează clădirile în care activează de la autoritățile separatiste, iar plata se majorează de la an, la an. Liceul ”Evrica” din Râbnița, de exemplu, achită anual 30 de mii de euro pentru închirierea spațiului, iar liceul ”Alexandru cel Bun” din Tighina, pentru o singură clădire în care studiază 200 de elevi, anul trecut a achitat 2 milioane de lei. Acum, administrația de la Tiraspol intenționează să introducă o nouă plată, pentru a obține dreptul de închiriere a spațiului, spune directoarea liceului, Maria Roibu.

„Trebuie să cumperi dreptul de arendă. În n-am văzut nicăieri așa ceva, dar iată aici este. După ce cumperi dreptul de arendă, deja poți să închei arenda propriu-zisă pentru cinci ani și imediat se mărește plata pentru arendă. Adică, ei caută toate modalitățile să scurgă bani”, relatează ea.

Profesorii de la școlile românești mai erau impuși de autoritățile separatiste să achite facturile pentru servicii la tarife duble sau chiar triple. Din iunie anul curent, s-a revenit la tarifele obișnuite, ca și pentru restul populației, dar nu se știe cât va dura acest lucru, se îngrijorează Maria Roibu.

Toate aceste probleme, dar și altele, au un caracter permanent și, timp de peste 20 ani, au contribuit la scăderea semnificată a numărului de elevi din aceste școli, se mai arată în raportul Asociației Promo-LEX.