În total, acest raport, care are ca obiectiv o repertorizare a planetelor din lumea întreagă, ajuns la a doua ediție, a identificat 28.187 de plante cu proprietăți medicinale - o cifră ce marchează o creștere cu 59% față de raportul din 2016, considerat ”probabil foarte prudent”.

Printre noile specii descoperite se află nouă varietăți ale unei plante agățătoare, denumită Mucuna, folosită în tratamentul contra maladiei Parkinson.

”Acest raport a subliniat potențialul uriaș al plantelor în domenii precum diabetul și paludismul”, a declarat Monique Simmonds, director științific adjunct la Kew Gardens din Londra.

Artemisinina și chinina, două substanțe extrase din plante, ”se află printre armele cele mai importante din arsenalul nostru de luptă împotriva malariei, o maladie care a provocat 214 milioane de îmbolnăviri și 400.000 de decese în 2015”, potrivit acestui raport.

Dar, în pofida potențialului lor, mai puțin de 16% din speciile utilizate pentru prepararea unor medicamente sunt citate în publicații medicinale, notează același raport. 

În total, 128 oameni de știință din 12 țări au colaborat la elaborarea acestui studiu, care a evidențiat descoperirea unui număr de 1.730 de specii noi în raport cu anul trecut. 

Printre ele se află și cinci specii noi de manihot, o variantă a maniocului, descoperite în Brazilia, care au ”potențialul de a spori recoltele de manioc, prin diversificarea lor”, reprezentând astfel ”un aliment al viitorului”.

- Riscuri legate de mondializare - 

Raportul a monitorizat, de asemenea, distrugerea plantelor de pe Terra, cu ajutorul unei analize a imaginilor transmise de sateliți.

Cercetătorii au descoperit în acest fel că pe parcursul ultimilor 16 ani, ”o medie de 340 de milioane de hectare de pe planetă ard în fiecare an”, echivalând cu ”suprafața Indiei”, a precizat profosorul-doctor în botanică Sarah Wyse, care a contribuit la realizarea raportului.

Însă, deși această cifră pare alarmantă, Sarah Wyse a subliniat faptul că anumite plante au nevoie de astfel de incendii, ”pentru a se regenera”.

”Acele focuri nu reprezintă un lucru rău în sine pentru multe ecosisteme, deoarece majoritatea plantelor se adaptează la foc”, a precizat cercetătoarea britanică.

Raportul a calculat, de asemenea, ”costul potențial pentru agricultura mondială în cazul în care propagarea paraziților invazivi și patogeni nu este stopat”, care va fi de aproximativ 540 de miliarde de dolari pe an.

Autorii raportului au subliniat necesitatea ”unor măsuri de biosecuritate mai stricte”, în special în domeniul comerțului cu plante vii. Mondializarea comerțului și călătoriile internaționale facilitează, de exemplu, răspândirea lăcustelor și a omizilor legionare, care au efecte devastatoare asupra culturilor de porumb.

Domeniul Kew Gardens, aflat la vest de Londra, găzduiește una dintre cele mai importante colecții de plante de pe planetă, în cadrul unor sere și grădini spectaculoase. Kew Gardens este, de asemenea, un centru ce cercetări botanice recunoscut pe plan mondial, care dorește să transforme raportul său anual - ”State of the World's Plants” - într-un instrument de referință pentru lucrările din acest domeniu științific.