O primă șansă ratată

Însă atunci pe segmentul pro-european nu s-a reușit o coalizare largă, efortul limitându-se la formarea unui bloc electoral denumit ACUM, constituit doar din două partide de centru dreapta - Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate. În acest bloc nu au întrat forțe politice cu un mesaj unionist cert, fapt ce a scăzut în mod dramatic rezultatul electoral final al partidei europeniste. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, blocul electoral ACUM a acumulat doar 26 de mandate de deputat din 101, unul din cele mai slabe rezultate ale forțelor reformatoare și europeniste din toată istoria politică a Republicii Moldova.

Nefiind atrase în blocul ACUM, forțele politice de pe segmentul unionist au încercat în noiembrie 2018, la inițiativa Mișcării Civice Europene, să se consolideze într-o structură electorală aparte – Convenția Euro-Unionistă (CEU), constituită din 2 partide politice și 15 entități civice, această construcție fiind deschisă pentru aderarea și altor entități civice și politice. Scopul Convenției a constat în mobilizarea segmentului electoral pro-românesc prin coagularea forțelor politice unioniste concentrate pe o singură listă la parlamentarele din februarie 2019.

O altă șansă spartă din interior

Însă la scurt timp după lansarea promițătoare a CEU, conducerea de atunci a Partidului Național Liberal (PNL Moldova) a decis să părăsească Convenția Euro-Unionistă, partidul anunțând participarea sa ca entitate unionistă aparte la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Drept rezultat, PNL a acumulat un scor rușinos de mic de 3430 de voturi, sau 0,24% din toate voturile exprimate. Iar Convenția Euro-Unionistă, afectată de spargerea unității sale pe interior, a renunțat la participarea la alegeri pentru a nu compromite cauza pro-românească în Republica Moldova ca urmare a unui rezultat presupus slab în scrutin determinat de fragmentarea votului unionist.

La 11 iulie 2021 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate la care unioniștii au participat răzlețiți și ca rezultat partidele cu mesaj unionist nu au fost capabile fiecare în parte să depășească 0,5% din sufragiu. Electorii unioniști au preferat să voteze masiv partidul europenist PAS, sancționând dur lipsa de coeziune și unitate pe flancul unionist, pe bună dreptate concluzionând că acei politicieni care nu sunt capabili să se unească pe interior, nu au cum să facă multașteptata mare Unire românească.

Lipsa politicilor identitare

Astăzi societatea moldovenească trăiește experiența de aproape patru ani de guvernare a președintei Maia Sandu și a perioadei puțin mai scurte de guvernare a partidului pro-prezidențial PAS. În acești ani guvernarea europenistă de la Chișinău a înregistrat succese notabile pe anumite domenii, propulsând Republica Moldova pe calea integrării europene. Doar că aceste succese s-au acumulat preponderent pe filiera de politică externă, de relaționare cu partenerii de dezvoltare occidentali. Pe când în planul reformei pe interior situația reală este cu totul diferită. Economia stagnează, nivelul de viață a populației a scăzut, situația demografică degradează alarmant. În acești ani atractivitatea ideii europene în societatea moldovenească defel nu a crescut, sondajele sociologice fixând o depășire numerică modestă a numărului adepților integrării europene peste indicele de 50%.

Chiar dacă în societatea moldovenească opțiunea politică privind aderarea la UE a Republicii Moldova este ușor majoritară, totuși, printre cetățenii moldoveni sunt numeroși și susținătorii opțiunii antieuropene, ei fiind animați și susținuți masiv de Moscova. Totodată, cei mai convinși europeniști în societatea moldovenească sunt cetățenii moldoveni cu conștiință națională românească asumată. Iar aceasta înseamnă că opțiunea europeană în Republica Moldova va câștiga categoric teren doar în condițiile afirmării și consolidării identității românești a populației majoritare. Dar anume la capitolul politici identitare românești actuala guvernare înregistrează mari deficiențe, ea fiind de orientare euro-suveranistă în sensul alegerii căii de accedere în UE a Republicii Moldova ca stat suveran.

Fragmentarea filierei eurounioniste

Un alt inconvenient politic al actualei guvernări PAS se consumă în zona deficitului politicii de cadre, în condițiile când partidul de guvernare a ignorat potențialul altor forțe politice de orientare europeană, ratând șansa creării unui front comun al partidei europeniste largi. Ca rezultat, PAS s-a trezit cu apariția pe filiera euro-suveranistă a unei alianțe de partide de orientare europenistă în opoziție militantă cu actuala guvernare europeană. Proaspăt creata alianță cvadripartită de orientare euro-suveranistă ca și PAS, critică necruțător guvernarea, promițând că vor conduce statul suveran moldovenesc pe calea spre UE cu mai mult profesionalism și eficientă.

Totodată, pe scena politică moldovenească în opoziție cu opțiunea de integrare europeană euro-suveranistă există opțiunea euro-unionistă, care pledează accederea Republicii Moldova în UE prin restabilirea unității naționale românești prin reUnirea Moldovei la est de Prut cu România. Euro-unioniștii afirmă că proiectul politic al Unirii celor două state românești poate fi calea cea mai scurtă și sigură de integrare europeană a Republicii Moldova. Însă înfăptuirea acestui proiect ține de afirmarea și consolidarea caracterului identitar românesc al Republicii Moldova. Iar identitatea națională cel mai lesne se construiește și se consolidează prin politici de stat. De aceia, devine tot mai actual obiectivul apariției pe scena politică moldovenească a unui pol politic românesc consolidat, apt să propulseze la nivelul decizional al statului o echipă politică euro-unionistă, capabilă să promoveze politici de stat cu obiectivul restabilirii unității naționale românești ca garanție de aderare sigură a spațiului românesc la est de Prut la UE.

Doar o Convenție a forțelor euro-unioniste...

Sondajele sociologice demult fixează ponderea aderenților la ideea euro-unionistă în jur de 40% printre cetățenii moldoveni. Însă la nivel decizional de stat această opțiune de civilizație nu este reprezentată nemijlocit politic, fapt ce distorsionează nepermis de mult reprezentanța democratică în sistemul politic moldovenesc. Perpetuarea acestei stări de lucru devine deja anacronică, fapt conștientizat de liderii politici unioniști. În acest context politic, la Chișinău, cu prilejul aniversării a 106-a de la Unirea Basarabiei cu România, s-a desfășurat o adunare festivă organizată de Partidul Reîntregii Naționale ACASĂ împreună cu Partidul Liberal, cu participarea unui număr mare de organizații ale societății civile, care s-a finalizat cu adoptarea unei Declarații ce a chemat la formarea și consolidarea pe scena politică moldovenească a unui pol politic euro-unionist cu scopul participării la viitoarele scrutine electorale ale euro-unioniștilor pe o singură Listă Națională și care va fi formată și aprobată la un congres reprezentativ al partidei euro-unioniste coagulate la nivel național.

Lansând acest apel la maturitatea politică și civică a euro-unioniștilor, Declarația conține și condamnarea oricăror manifestări ale egoismelor politice și ale intereselor profitoare ale acelor personaje și grupări politice, care vor încerca să torpileze efortul de coagulare a partidei euro-unioniste. Doar o Convenție a forțelor euro-unioniste este capabilă să lanseze o Listă electorală națională la viitoarele alegeri, contribuind pe această cale la mobilizarea masivă a electoratului unionist, astăzi dezamăgit de lipsa de performanță a politicilor actualei guvernări, și să garanteze prin mobilizarea sa exemplară votul majoritar în favoarea cursului european al Republicii Moldova. Doar așa cauza românească în Republica Moldova va triumfa politic și va duce la realizarea cu succes a idealului reîntregirii naționale, garantând pe această cale integrarea în NATO și UE a Republicii Moldova.