Aproximativ 30 de țări își vor alege președintele, în timp ce alegeri legislative sunt planificate în circa 20 de state. Aceste alegeri vor avea loc într-un context internațional zbuciumat, sub semnul conflictului ruso-ucrainean și al războiului dintre Hamas și Israel, scrie G4Media.

Scrutinele vor fi supuse unui risc – mai mult sau mai puțin important, în funcție de țară – de dezinformare, precum și de manipulare legată de inteligența artificială (AI), potrivit observatorilor.

Iată un tur de orizont al celor mai notabile scrutine, potrivit AFP, însă trebuie menționat că în acest an sunt și alegeri europarlamentare, în toate statele membre ale Uniunii Europene, o populație votantă de peste 400 de milioane de persoane:

Statele Unite ale Americii: meciul retur?

La 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani vor merge la vot pentru a-și desemna „marii electori”, responsabili cu alegerea „chiriașului” de la Casa Albă.

Scrutinul prezidențial american cu numărul 60 va avea probabil un aer de deja-vu, cu un posibil meci retur între președintele democrat în exercițiu Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, și predecesorul său republican, Donald Trump, în vârstă de 77 de ani.

Această potențială încleștare a veteranilor va fi urmărită cu atenție, după controversele și informațiile false din jurul alegerilor prezidențiale din 2020. Trump nu și-a recunoscut niciodată înfrângerea și un anumit număr de americani rămân convinși că votul le-a fost „furat”.â

Congresul a aprobat la 14 decembrie deschiderea oficială a unei anchete de demitere a lui Biden, motivată de afacerile controversate ale fiului său, Hunter, în străinătate, dar care nu are aproape nicio șansă de succes.

Rusia: opoziția cu botniță

Realegerea sa este sigură, orice opoziție reală fiind eradicată metodic în Rusia în ultimii ani, notează AFP.

Putin, care conduce Rusia de 23 de ani, a modificat Constituția în 2020, el fiind astfel teoretic autorizat să rămână la putere până în 2036, ceea ce l-ar face să-l depășească pe însuși dictatorul Iosif Stalin din punct de vedere al longevității la Kremlin.

În ultimii ani, opoziția rusă și societatea civilă au fost reduse la tăcere pe fundalul conflictului din Ucraina: principalii oponenți politici sunt fie exilați, fie închiși. Este cazul lui Aleksei Navalnîi, inamicul numărul unu al Kremlinului, condamnat în august la 19 ani de închisoare, pe lângă cei 11 ani și jumătate pe care deja îi executa, și despre care în prezent susținătorii săi spun că nu știu unde se află.

India: aproape un miliard de votanți

Circa 945 de milioane de indieni sunt chemați la vot în mai 2024 pentru alegerile generale din această țară care a devenit cea mai populată din lume în 2023, depășind China.

Partidul Bharatiya Janata (BJP), al prim-ministrului Narendra Modi, în funcție din 2014, este dat câștigător în sondaje, naționalismul său atrăgând majoritatea hindusă, notează AFP.

Aceste alegeri vor avea loc într-un context de regres în ceea ce privește drepturile politice și libertățile civile, potrivit organizației neguvernamentale Freedom House.

Condus de Rahul Gandhi, partidul Congresul Național Indian, cândva dominant și acum slăbit, a încercat să formeze o mare coaliție cu partide de opoziție regionale disparate pentru a contesta conducerea lui Modi.

UE: scrutin transnațional gigant

Peste 400 de milioane de alegători din 27 de țări europene sunt chemați să desemneze 720 de europarlamentari la începutul lunii iunie, în cadrul unui scrutin transnațional gigant.

Scrutinul europarlamentar ar putea fi marcat de o nouă creștere a forțelor eurosceptice, așa cum o demonstrează triumful Partidului Libertății (PVV, islamofob, de extremă dreapta) în alegerile legislative din Regatul Țărilor de Jos.

Aceste alegeri europarlamentare vor avea loc într-un moment în care imigrația face obiectul unor dezbateri aprinse în mai multe țări din cele 27 de state membre ale UE și când portofelele europenilor au fost puternic lovite de inflație.

Mexic: șoc la feminin

O femeie ar putea deveni pentru prima dată în istorie, în iunie, președintă a Mexicului, un simbol important în această țară în care se înregistrează mii de feminicide anual.

Două femei sunt considerate favorite pentru a-i succeda președintelui în exercițiu Andres Manuel Lopez Obrador: fosta primăriță a capitalei Ciudad de Mexico, Claudia Sheinbaum, din partea partidului de guvernământ Morena (stânga), aflată în fruntea sondajelor de opinie, și senatoarea Xochitl Galvez, reprezentanta coaliției de opoziție, formată din trei partide.

Dacă va fi aleasă președintă, Claudia Sheinbaum va deveni și prima evreică ce va ocupa acest post.

Iran: Alegeri legislative la 18 luni de la moartea lui Mahsa Amini

În Iran vor avea loc alegerile legislative la 1 martie 2024, la 18 luni de la decesul Mahsei Amini.

Moartea acestei tinere kurde, după arestarea ei de către poliția moravurilor pe motiv că nu purta așa cum trebuie vălul islamic, a declanșat manifestații masive care au durat luni de zile împotriva liderilor politici și religioși. Mișcarea de protest a fost aspru reprimată și s-a soldat cu sute de morți și mii de arestări.

Alegerile anterioare din 2020 au fost marcate de descalificarea masivă a candidaților reformiști și moderați, reducând practic alegerile la o competiție între conservatori și ultraconservatori.

Senegal: alegeri sub tensiune?

Deși în 2024 sunt planificate circa 10 scrutine prezidențiale în Africa, alegerile din Senegal, programate pentru 25 februarie, ar putea fi marcate de tensiuni.

În septembrie 2023, președintele Macky Sall, aflat la putere din 2012, și-a desemnat premierul, pe Amadou Ba, drept candidat al taberei sale, o alegere contestată pe plan intern.

Din partea opoziției, rămâne în suspans candidatura lui Ousmane Sonko, clasat al treilea la alegerile prezidențiale din 2019 și care în prezent se află în închisoare. La 17 noiembrie 2023, Curtea Supremă a anulat o hotărâre care l-a readus în cursă pe adversarul încarcerat. Cazul urmează să fie rejudecat.

Sonko a fost condamnat la începutul lunii iunie și reținut la sfârșitul lunii iulie sub diferite acuzații, ceea ce a provocat proteste și violențe. Oponentul denunță un ”complot” menit să-i torpileze candidatura, acuzație pe care guvernul o neagă.

Venezuela: va putea opoziția să conteste regimul chavist?

În Venezuela, cufundată într-o criză politică și economică gravă care a trimis în exil peste șapte milioane de oameni, socialistul Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez (1999-2013), vizează să obțină un al treilea mandat în a doua jumătate a anului 2024.

Realegerea sa în 2018, considerată în mare ca fiind frauduloasă, nu a fost recunoscută de multe țări, între care Statele Unite.

O mare parte a opoziției, îndelung divizată, s-a unit în spatele liberalei Maria Corina Machado, în ciuda neeligibilității acesteia.

Statele Unite, care în octombrie au atenuat timp de șase luni embargoul petrolier asupra Venezuelei, deținătoarea celor mai mari rezerve de ”aur negru” din lume, solicită ridicarea interdicției de a candida impusă oponenților, inclusiv în ceea ce o privește pe Maria Corina Machado.

Alegeri în două dintre țările cu cel mai mare număr de musulmani din lume, Pakistan și Indonezia

În februarie, două dintre țările cu cel mai mare număr de musulmani din lume – Pakistan și Indonezia – au alegeri la distanță de o săptămână una față de cealaltă, scrie CNN. Pakistanul va organiza primul scrutin general de la înlăturarea de la putere a popularului, dar controversatului fost premier Imran Khan, acuzat de acte de corupție, pe care el le neagă. Deși nu candidează, Khan este în continuare forța motrice a partidului său politic.

La nici o săptămână, Indonezia va desfășura cea mai amplă zi electorală din lume – la care ar urma să voteze peste 200 de milioane de alegători în țară și circa 1,7 milioane de indonezieni din diasporă.

Africa de Sud, cel mai epifanic scrutin din Africa

Africa de Sud va organiza poate cel mai epifanic scrutin din Africa post-Nelson Mandela, într-o perioadă marcată de probleme. Când sud-africanii s-au prezentat la urne în alegerile municipale de acum doi ani, Congresul Național African (ANC), al fostului lider antiapartheid, a obținut pentru prima dată în istoria sa sub 50% din voturi, alegătorii fiind consternați de dezordinea și corupția care au marcat o mare parte din cei aproape 30 de ani de când acest partid se află la guvernare.

Dacă tendința descendentă continuă și la scrutinul general din 2024, atunci acesta va fi un moment definitoriu în istoria politică a Africii de Sud.

Taiwan, un nou președinte în centrul tensiunilor dintre SUA și China

Miza este extrem de ridicată într-o perioadă de tensiuni sporite între Beijing și Taipei, în contextul în care SUA continuă să fie garantul democrației în Taiwan, scrie CNN.

Cu trei candidați prezidențiali, alegerea Partidului Democrat Progresiv (DPP) și candidatul cu un ușor avans față de ceilalți, Lai Ching-te, este un blestem pentru China, cu promisiunile lui de a continua să apere cu hotărâre suveranitatea insulei.

Pe locul doi, la mică distanță de Lai, se plasează Hou Yu-Ih, din partea partidului de opoziție Kuomintang (KMT), care vrea să înceapă discuții cu Beijing.

Pe poziția a treia, dar la mare depărtare, se clasează Ko Wen-je, din partea Partidului Poporului din Taiwan (TPP). Ko a fost primar al Taipeiului și propune o cale de mijloc, mai aproape de conciliere.

Dacă alegătorii aleg statu quo-ul, este de așteptat ca Beijingul să-și intensifice presiunea.

De ce contează?

Donald Trump, care nu și-a recunoscut niciodată înfrângerea în scrutinul din 2020 și a susținut în mod fals că voturile au fost măsluite, a jurat să se răzbune pe oponenți dacă revine la putere, inclusiv pe Departamentul de Justiție, pe birocrația federală și pe președintele în exercițiu Joe Biden, amintește Reuters.

Aceasta a alimentat temeri că ostilitățile politice din SUA s-ar putea reaprinde și ar putea provoca revolte civile.

Trump are un ușor avans în sondajele de opinie, în ciuda numeroaselor acuzații penale la adresa sa.

Rezultatele alegerilor prezidențiale și legislative din Taiwan, din 13 ianuarie, ar putea configura modul în care președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, își urmărește obiectivul de a prelua controlul asupra a ceea ce Beijingul consideră a fi un teritoriu chinez „sacru”.

China îl detestă pe Lai Ching-te, considerându-l un separatist. Militari ai armatei americane au declarat că Xi a ordonat armatei chineze să fie pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027.

În Rusia, realegerea lui Putin înseamnă că războiul Moscovei împotriva Ucrainei va continua, ceea ce va pune la încercare răbdarea principalului aliat al Kievului, SUA. Trump a criticat nivelul crescut de ajutor militar pe care americanii îl oferă Ucrainei.

În India, liderul autocrat Narendra Modi are vânt în pupă în scopul său de a fi reales premier, după ce a cultivat un stil de conducere fără compromisuri care este pe placul multor alegători și investitori străini, dar irită grupurile de apărare a drepturilor omului. Dacă partidul naționalist hindus al lui Modi câștigă alegerile, principalul centru de interes va continua să fie economia, nu drepturile.

Per total, va face democrația un pas înapoi în 2024?

În dezbaterea legată de faptul că democrația liberală pierde teren în fața autoritarismului și autocrației, și Africa are un cuvânt de spus.

Loviturile de stat din Niger și Gabon din 2023 au contribuit la restrângerea democrației în Africa de Vest și Centrală, unde s-au produs opt lovituri de stat din 2020. Dar mai la sud, o competiție politică amplă și intensă urmează să aibă loc în 2024.

După trei decenii de guvernare marcată de corupție și declin economic, Congresul Național African din Africa de Sud riscă să-și piardă majoritatea parlamentară pentru prima dată de când Nelson Mandela a condus această formațiune la putere, în 1994, odată cu încheierea perioadei de apartheid.

În cazul în care se va întâmpla acest lucru, ANC ar putea avea nevoie de un partener de coaliție să rămână la putere – cel mai probabil, fie Alianța Democratică, populară în rândul alegătorilor albi, fie Luptătorii pentru Libertate Economică, un partid marxist, favorit în rândul alegătorilor de culoare săraci.

Organizația prodemocrație Freedom House, cu sediul în SUA, care analizează drepturile politice și libertățile civile pentru a măsura nivelul de democrație, consideră că democrația este de 17 ani în regres. Însă, în cel mai recent raport al său, Freedom House a sugerat că democrația ”își face revenirea”.

Treizeci și patru de națiuni au înregistrat progrese în 2022, iar numărul țărilor în care s-au observat regrese, 35, este cel mai mic înregistrat de când a fost semnalată curba descendentă, a relevat Freedom House în raportul său din luna martie a anului 2023.