Șeful Cabinetului de Miniștri a făcut referire în mod special la privatizarea unor cinematografe din centrele raionale, a Hotelului Național din Chișinău, dar și la două parcuri industriale create în orașe din sudul Republicii Moldova și care au promis deschiderea mai multor locuri de muncă, relatează Mold-Street.

Au promis peste 3.000 de locuri de muncă, dar au fost create doar trei

„Este vorba despre cinematografele din centrele raionale care sunt acum în paragină.... Aici putem vorbi și despre parcurile industriale, care au fost oferite ca loturi de pământ sau clădiri pentru a face investiții... Parcul Industrial Cimișlia, care avea obligațiunea să creeze 800 de locuri de muncă, dar astăzi avem create doar 2. Sau Parcul Industrial Comrat, unde aveam drept obiectiv să creăm 2.260 de locuri de muncă, până astăzi s-a creat un singur loc de muncă. Ceva nu este în regulă!", a constatat nemulțumit  premierul.

Filip a susținut că un subiect aparte este privatizarea prin concurs investițional a Hotelului Național. "Nu o singură dată am vorbit despre această clădire, care urma să devină, ani de zile în urmă, un obiectiv frumos în centrul orașului. Am avut mai multe probleme, precum copiii care consumau droguri acolo și erau în afara grijei părinților dar și a asistenților sociali”, a menționat Pavel Filip în fața miniștrilor.

Prim-ministrul a solicitat ministrului Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, să evalueze mersul executării unor proiecte de privatizare investiționale sau creare a unor parcuri industriale și a cerut să fie reziliate contractele de privatizare în cazul în care nu au fost onorate angajamentele asumate de către investitor.

Cimișlia a rămas și fără baron și fără parc european

Mold-street a făcut o scurtă revizie a acestor proiecte, unele destul de ambițioase. De exemplu Parcul Industrial Cimișlia.

Acesta a fost creat încă șase ani în urmă pe baza întreprinderii locale „Servicii Publice Cimișlia”, care a devenit administratoare a proiectului și a primit în acest scop un teren de 40,5 hectare, la periferia orașului Cimișlia.

Pe 28 august 2013 a fost pusă și piatra de temelie de însăși premierul de atunci Iurie Leancă, acum vice-președinte al Parlamentului, dar și alți oficiali.

„Acest prim parc european pe un teren liber va deveni unul de succes. Sper că va fi un element de transformare a țării într-un stat european funcțional", anunța patetic Iurie Leancă.

Oficialul era atât de entuziasmat încât anunța că suprafața parcului se va extinde până la 100 de hectare. Autoritățile locale au calificat evenimentul drept o zi istorică pentru raionul Cimișlia. Potrivit proiectului, pentru construirea Parcului Industrial erau necesare investiții de 70 de milioane de lei, principalii finanțatori fiind Guvernul și Primăria orașului Cimișlia, iar partener era Consiliul județean Prahova, România.

La eveniment a venit cu elicopterul personal din România și baronul german Alexander Freiherr von Lüdinghausen, care avea în plan dezvoltarea unei producții de uleiuri eterice.

După patru ani de la inaugurare în Parcul Industrial Cimișlia s-a înregistrat doar un rezident - firma Sunartenergo SRL din Nisporeni, care preconiza producerea energiei electrice pe bază de sisteme  fotovoltaice.

Valoarea investițiilor era aproape de zero la finele anului 2015, potrivit celui mai recent raport al Ministerului Economiei.

Cel mai mare parc și cel mai mare eșec

Comparativ cu Cimișlia, la Comrat ambițiile erau chiar megalomane. Anunțat cu surle și trâmbițe pe parcursul anului 2014 chiar de actualul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, Parcul Industrial de la Comrat a fost inaugurat a doua zi de Bobotează, în ianuarie 2015.

A fost sfințit de însăși mitropolitul Vladimir și un sobor de preoți, s-au ținut cuvântări și s-au făcut promisiuni.

La inaugurare s-a anunțat că acesta va fi cel mai mare parc industrial din Moldova, iar valoarea investițiilor va trece de 1,8 miliarde lei, promitea deputatul democrat Nicolae Dudoglo, unul dintre liderii locali.

Întreprinderea municipală „Gospodăria Locativ-Comunală din Comrat” a obținut titlul de parc industrial, iar Consiliul municipiului Comrat a transmis în folosință întreprinderii, pe 30 de ani, un teren cu suprafața de 50,3 hectare cu destinație agricolă.

Au trecut aproape trei ani și acolo totul a rămas paragină, iar autoritățile locale s-au trezit cu cheltuieli fără rost de circa un milion de lei.

În acest an însă autoritățile au fost nevoite să accepte transformarea Parcului Industrial „Comrat” într-o subzonă a ZEL Valcaneș. Astfel că aici ar urma să apară o fabrică de componente auto sau altceva și există speranță că nu va rămâne în paragină.

"Experiența arată că investitorii nu se duc în parcurile industriale în care pur și simplu sunt construite comunicații, ci în zone de dezvoltare economică, unde există o mulțime de preferințe - scutirea de la plata TVA, cota mai mica a impozitului pe profit și așa mai departe", a argumentat necesitatea acestui pas, primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov.

"Ruina Națională"

Un loc aparte în istoria privatizărilor îl ocupă complexul Hotelul Național. De fapt a fost una dintre cele mai scandaloase privatizări din istoria Repubicii Moldova.

Hotelul Național a făcut parte până în anul 1992 din rețeaua sovietică Inturist. La Moscova un astfel de hotel a fost pur și simplu dărâmat și în loc construit un hotel nou.

Cel din Chișinău, a fost privatizat de două ori. Prima dată încă în anul 1999, iar firma câștigătoare Avi Awaks din Israel urma să achite 1,55 milioane dolari. Din motivul neachitării prețului pachetului de acțiuni, contractul a fost reziliat pe cale judiciară.

În noiembrie 2006, a fost organizat un al concurs investițional la care au participat patru companii: Alfa-Engeneering, Business Global Parc, Elite Sport și italienii de la Immobile RE, care dețineau mai multe hotele, ce activau ca franciză a rețelei Radisson.