"Întrucât Învierea Domnului Hristos este lumina deplină a Sfintei Euharistii și a întregii vieți creștine, ea ne cheamă astăzi să înțelegem binefacerile participării la Sfânta Liturghie și ale împărtășirii cu Trupul și Sângele lui Hristos Cel răstignit și înviat. Prin Sfânta Euharistie primim: "sfințirea sufletelor și a trupurilor noastre, tămăduirea sufletului și a trupului, izgonirea a tot potrivnicului, luminarea ochilor inimii, împăcarea sufleteștilor puteri, ajutor spre credință neînfruntată, dragoste nefățarnică, desăvârșirea înțelepciunii, paza poruncilor dumnezeiești, adăugirea dumnezeiescului har și dobândirea Împărăției lui Dumnezeu", după cum este scris în "Rugăciunea întâi de mulțumire, după Dumnezeiasca Împărtășanie", spune patriarhul.

El explică faptul că, atunci "când Domnul Iisus Hristos a săvârșit Cina cea de Taină, mai întâi S-a rugat binecuvântând pe Dumnezeu și mulțumindu-I", "apoi a luat pâinea, a frânt-o și a dat-o ucenicilor Săi (cf. Luca 22, 19)", "rugăciunea aceasta de mulțumire a lui Iisus numindu-se în limba greacă a Noului Testament: Euharistie".

"Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind legătura care există între sărbătoarea Paștilor și Cina cea de Taină sau Sfânta Euharistie, zice: "Pentru care pricină a săvârșit (Iisus) taina aceasta în timpul Paștilor? Ca să afli cu orice prilej că El este legiuitorul Vechiului Testament și că pentru cele din Noul Testament au fost preînchipuite cele din Vechiul Testament. Ceasul de seară nu înseamnă decât că timpul s-a împlinit și că toate se apropie de sfârșit (...). El (Iisus) a desființat principala lor sărbătoare (a iudeilor) și îi trece la un Paște nou și înfricoșător. Luați, le zice El, și mâncați! Acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi (cf. 1 Corinteni 11, 24) (...). El numește acest sânge, sângele Noului Legământ, adică făgăduința Legii noi (...), și adaugă: Faceți aceasta întru pomenirea Mea (cf. Luca 22, 19). Prin aceste cuvinte se vede cât de mult vrea El să îi îndepărteze pe ucenici de obiceiurile iudaice. După cum altădată - zice El - făceați Paștele întru pomenirea minunilor din Egipt, tot așa faceți aceasta întru pomenirea Mea. Ieri, sângele acela nu era decât pentru a salva pe întâi născuții din Egipt, acesta însă se varsă spre iertarea păcatelor lumii întregi", deslușește Prea Fericitul Daniel.

Patriarhul arată că "acest Paște nou, instituit la Cina cea de Taină, anticipează Pătimirea, Îngroparea și Învierea lui Hristos ca trecere a Lui la o viață nouă, la viața veșnică din Împărăția cerurilor".

"Prin Înviere, trupul omenesc al lui Hristos Cel răstignit nu mai revine la viața pământească, stricăcioasă și trecătoare, cum s-a petrecut cu Lazăr din Betania, de pildă, ci trupul înviat al lui Hristos devine nemuritor, nestricăcios și veșnic. (...) Prin urmare, 'moartea nu mai are stăpânire asupra Lui', după cum spune Sfântul Apostol Pavel (Romani 6, 9). În Hristos Cel înviat, moartea însăși a fost omorâtă. De aceea, cântăm 'Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând'", spune el.

Înaltul ierarh ortodox amintește că anul 2019 este dedicat omagierii satului românesc, păstrător fidel al tradiției creștine și al culturii naționale. Patriarhul Daniel subliniază că "în satele românești care au păstrat credința ortodoxă, începând de la creștinarea strămoșilor noștri, prin predica Sfântului Apostol Andrei, până azi nu s-a întrerupt niciodată săvârșirea Sfintei Euharistii".

"Oricât ar fi fost românii ortodocși prigoniți și asupriți de străini, de religii sau confesiuni diferite, sau de promotori de ideologii totalitare, Sfânta Jertfă Euharistică a continuat să fie săvârșită, deoarece, prin ea, creștinii ortodocși primesc puterea iubirii jertfelnice, de a fi în orice vreme mărturisitori ai Domnului Hristos și bucuria de a rămâne uniți cu El în istorie și în eternitate. Din iubirea pentru Hristos Cel răstignit și înviat s-au născut filantropia sau ajutorarea aproapelui, arta religioasă ori sacră, și anume muzica, poezia și literatura religioasă, miniatura, caligrafia, tiparul bisericesc, arhitectura și sculptura bisericească, iconografia, broderia și altele. Toate aceste creații artistice inspirate din credință au luminat apoi cultura poporului român de la orașe și sate", afirmă patriarhul.

El îndeamnă ca, de Paști, "prin cuvânt și faptă bună", să aducem "bucurie și lumină în sufletele celor orfani, bolnavi, bătrâni, săraci, îndoliați și singuri".

"Să nu uităm nici pe românii care se află printre străini, ci să ne rugăm pentru sănătatea și mântuirea lor, spre a spori comuniunea frățească și spre a cultiva mai mult iubirea față de poporul român și de România", subliniază Prea Fericitul Daniel.

Cu prilejul Sfintele Sărbători de Paști, patriarhul urează tuturor pace și bucurie, sănătate și mântuire, adresând salutul pascal ''Hristos a înviat!''. 

Sursa: Agerpres