"Astăzi există în lume foarte multă suferință, foarte multă întristare, mai ales din cauza pandemiei. Sunt o mulțime de familii îndoliate care au tristețe și multă durere în suflet în casele lor, pentru că au pierdut pe cei dragi care au murit în spitale sau în casele lor proprii nu numai din cauza pandemiei, unii au murit și din cauza altor boli. Dar, în special, pandemia aceasta a adus multă întristare. Și celor care au scăpat de boală, sau au trecut prin boală, o anumită întristare le-a rămas în suflet. Și, de asemenea, există mulți oameni care de teamă și din cauza incertitudinii și mai ales a singurătății sunt triști. Avem din ce în ce mai multe semnale că există multă depresie, o mulțime de oameni au nevoie de încurajare, au nevoie de un dram de bucurie în suflet, mai ales de pace în suflet. De aceea, vin foarte mulți și se spovedesc și cer sfat preotului, dar mai ales cer rugăciuni. Deci, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este pentru noi vindecare de întristare, așa cum spune una din cântările din noaptea aceasta", a spus Patriarhul Daniel.

El a îndemnat ca "în aceste zile de Paști să aducem bucurie prin cuvânt și prin faptă".

"Să ne ajute Dumnezeu ca în aceste zile de Paști să aducem bucurie prin cuvânt și prin faptă, prin daruri, prin vizite, printr-o convorbire telefonică, printr-un semn de prețuire celor care sunt îndoliați, celor care sunt întristați, celor care sunt însingurați, celor care sunt dezorientați, celor care sunt într-o stare confuză. Să aducem bucurie din Bucuria lui Hristos și să aducem pace în suflete celor care sunt tulburați, care sunt dezorientați și, în același timp, sunt copleșiți de incertitudine. Prin aceasta noi arătăm că împărtășim bucuria și pacea lui Hristos, devenind vestitori ai Învierii lui Hristos. Hristos a Înviat!", a încheiat Patriarhul Daniel.

Slujba a fost oficiată împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul și cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul, în afara lăcașului de cult, în condițiile stării de alertă, cu respectarea regulilor de protecție sanitară, potrivit recomandărilor Cancelariei Sfântului Sinod.

Tradiționalul îndemn de la miezul nopții pascale "Veniți de luați lumină!" a fost precedat de recomandarea Patriarhului ca fiecare credincios să rămână la locul său. Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost împărțită tuturor credincioșilor de pe Colina Bucuriei de către preoți, care au coborât până la baza dealului.

Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinilor.

Paștele își trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru neființă întru ființă iar mai apoi, trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.

Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul și jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paște a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte și pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viață, cât și de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute se face printr-o stăruință continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea și transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor și dobândirea curăției inimii.

Modul sărbătoririi Paștelui a fost diferit de-a lungul timpului, deși în esență s-a păstrat ca în primele veacuri, pentru creștinii primelor secole, Învierea Domnului fiind la temelia Bisericii creștine.

Doi ani la rând, 2010 și 2011, dar și în 2014 și 2017 Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii - ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici și reformați, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 - la 20 aprilie.

Sursa: AGERPRES