Legea, ce prevede ca membrii minorității albaneze să poată solicita folosirea limbii materne în toate instituțiile statului, a fost adoptată cu 64 voturi din totalul de 120. Adoptarea sa era una din condițiile partidelor etnice albaneze pentru a participa la coaliția cu social-democrații (SDSM) premierului Zoran Zaev. Formarea acestei coaliții a dus la pierderea guvernării de către dreapta naționalistă, aflată la putere din 2006.

Conform noii legi, albanezii - care formează 20-25% din populația de 2,1 milioane de locuitori a Macedoniei - își vor putea utiliza limba în relațiile cu administrația, serviciile de sănătate, justiția, poliția ș.a. Totodată, limba albaneză va putea fi folosită în parlament de deputații acestei minorități.

Până în prezent, albaneza era recunoscută de administrație și instituțiile publice doar în localitățile cu populație albaneză numeroasă.

Votarea s-a desfășurat în condiții tensionate, deputații VMRO-DPMNE exprimându-și nemulțumirea și cerând examinarea celor 35.000 de amendamente pe care le-au depus la acest text.

Un vot similar a avut loc la 11 ianuarie, dar președintele Gjorge Ivanov a trimis legea la reexaminare în parlament. Ivanov, un conservator apropiat de opoziția de dreapta, a considerat că textul pune în pericol „unitatea, suveranitatea și integritatea” acestei țări cu majoritate slavă.

Constituția îl obligă însă acum pe președintele să promulge legea.

În 2001, un conflict a opus timp de șase luni rebelii albanezi din Macedonia și armata guvernamentală de la Skopje, soldându-se cu 100-200 de morți. Acordul de la Ohrid a pus capăt conflictului și a oferit albanezilor mai multe drepturi, în special în privința folosirii limbii materne.