Prin urmare, Parlamentul European va solicita Consiliului UE să găsească o soluție la această problemă, în caz contrar, parlamentul va interveni, scrie G4Media.

Este pentru prima dată când Parlamentul European ridică problema inadecvării guvernului Orbán în privința preluării președinției rotative a UE.

Ungaria va prelua președinția Consiliului UE, format din guvernele statelor membre, timp de șase luni, începând cu luna iulie 2024. Președinția obișnuită coordonează activitățile legate de legislație ale instituției și o reprezintă în relațiile cu alte organisme ale UE.

Anul viitor însă, miza va fi și mai mare: statul care deține președinția rotativă a UE va avea un cuvânt important în negocierea funcțiilor de conducere după alegerile europarlamentare.

Textul parlamentar, care nu este încă definitiv, tratează pe larg măsurile din Ungaria care încalcă piața unică, scrie Nepszava. El critică deciziile care pun în pericol interesele de afaceri ale companiilor individuale, discriminarea care dezavantajează concurenții și metodele de intimidare folosite de persoane care au legătură cu premierul pentru a aduce sub controlul lor sectoare strategice ale industriei maghiare.

Proiectul prevede că toate companiile trebuie să aibă aceleași drepturi și obligații în timpul activităților lor comerciale, indiferent dacă sunt deținute de persoane sau organizații maghiare sau străine.

Proiectul de rezoluție condamnă strategia guvernamentală de campanii anti-UE, care servește la distragerea atenției de la încălcările valorilor UE și de la corupția sistemică.

Potrivit propunerii de rezoluție pregătită de fracțiunile de centru-dreapta, de stânga și liberală din PE și care așteaptă să fie supusă la vot, Ungaria poate avea acces la fondurile comunitare suspendate sub diverse titluri doar după ce va îndeplini toate condițiile și va dovedi că măsurile anticorupție așteptate de Bruxelles funcționează. Autorii notează, de exemplu, că Parlamentul a adoptat pachetul de reformă judiciară cerut de Uniune fără un control parlamentar adecvat și fără o consultare publică, care nu prevede revizuirea numirilor politice la cele mai înalte niveluri ale sistemului judiciar.

Proiectul de rezoluție solicită Comisiei Europene, care gestionează bugetul UE, să găsească o modalitate prin care fondurile UE să ajungă la cetățeni și la întreprinderi chiar dacă guvernul refuză să îndeplinească așteptările statului de drept.

Documentul notează că, de la adoptarea deciziei PE în septembrie anul trecut, situația statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria a continuat să se deterioreze. Printre exemplele menționate se numără restricțiile privind statutul juridic, drepturile sociale și de muncă ale profesorilor.