Interferența în actul justiției a fost unul dintre subiectele față de care au manifestat interes deputații în timpul audierii candidaților în plenul Parlamentului.

”Am fost martori când instanțele de judecată și unii judecători au adoptat hotărâri pe placul unor politicieni: Voi depune tot efortul ca astfel încât asemenea cazuri să nu fie admise, iar orice colaborare de acest gen să fie pedepsită conform legii”, a declarat avocatul Alexandru Postică, unul dintre cei trei membri votați în componența CSM:

„Judecătorii ar trebui să aibă curajul să reclame orice imixtiune în înfăptuirea justiției. Urmează să fortificăm capacitățile Inspecției judiciare de a documenta asemenea cazuri și nemijlocit de a trage la răspundere. Noi avem asemenea mecanisme, urmează să vedem cum le punem în practică”, a declarat Postică.

În același timp, expertul anticorupție, Ion Guzun, un alt membru votat de Parlament în CSM, a fost întrebat cum cataloghează mesajele președintei Maia Sandu, atunci când face referire la deciziile pe care le iau sau nu unii judecători pe anumite dosare.

„În măsura în care vedem cum dosarele care țin de marii corupți, frauda bancară, spălătoria rusească, interlopi, sau de alte dosare de rezonanță, trenează în instanța de judecată, cred că fiecare dintre noi avem legitimitatea să întrebăm, atât timp cât nu este o indicare specifică pe un dosar concret, cu indicarea unei soluții”, a spus Guzun.

Opoziția a criticat situația din sistemul de justiție. Deputatul Blocului comuniștilor și socialiștilor, Vasile Bolea, a declarat că o parte din vină pentru blocajul din justiție o poartă magistrații, iar multe dintre probleme se datorează guvernării, care a făcut multe greșeli și care nu comunică cu judecătorii. În replică, șeful Legislativului Igor Grosu, a venit cu un mesaj pentru cei supărați pe intenția guvernării de a reforma justiția.

„Cei care sunt tare supărați, să-și schimbe ocupația…trădătorii sunt trădători, mancurții, mancurți, ei nu sunt oameni de stat. Ei așteaptă „kuliokul…”, a punctat Grosu.

Tatiana Ciaglic, Ion Guzun și Alexandru Postică au fost numiți, pe un mandat de șase ani, în CSM, după ce au trecut de evaluarea Comisiei pre-vetting. Potrivit legislației, CSM este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

Deocamdată, CSM-ul va funcționa doar în baza membrilor numiți de către Parlament. Și asta pentru că Adunarea Generală a Judecătorilor, care a avut loc acum două săptămâni, și care trebuia să numească membrii CSM din rândul judecătorilor, a fost întreruptă și amânată până la finele lunii aprilie. Printre motivele invocate s-a făcut referire la contestațiile care se află pe rol ale magistraților care nu au trecut evaluarea.