Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Vladimir Kîssa, a subliniat că regiunea deja beneficiază de un statut special, pentru că are un buget propriu, însă acest lucru trebuia legiferat printr-un act normativ.

„Autonomia Găgăuză, de facto, deja are un statut special, avem bugetul nostru, nu ca în raioane, dar noi dorim ca acest lucru să fie întărit prin lege, să fie totul clar”, a spus Vladimir Kîssa.

Proiectul a fost criticat de deputații liberali și cei liberal-democrați. Deputatul liberal, Ion Casian:

„Activitatea autonomiei nu va fi mai eficientă și nici cetățeanul simplu nu va resimți efectul acestora. Adoptarea acestor proiecte nu va asigura faptul că actele adoptate de Adunarea Populară să corespundă obligatoriu legislației naționale, Constituției. Aceste proiecte au mai mult un caracter politic, care nu rezolvă aspectele invocate. Colegii din Comrat vor să transmită cetățenilor din autonomie un mesaj politic că au reușit ceva, iar unii deputați din Parlament au scopul de a transmite mesaje partenerilor externi despre succesele înregistrate în raport cu UTA Găguzia”.

Pe de altă parte, președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a declarat că proiectele vor contribui la o mai bună înțelegere între Chișinău și Comrat.

„Fiind că se dorește ca, dacă noi votăm aceste legi, la Comrat să fie pace și liniște și la Chișinău tot trebuie să fie și liniște, și împăcare cu acest lucru”, susține Dumitru Diacov.

Un alt proiect, care prevede faptul că orice schimbare a legislației care vizează Găgăuzia va putea fi făcută de către Parlamentul de la Chișinău, numai cu acordul Adunării Populare de la Comrat, a fost votat numai în prima lectură. Deputatul liberal-democrat, Iurie Țap, a declarat că acest proiect ar depăși normele constituționale ale Republicii Moldova. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că votul în a doua lectură se va face în sesiunea din toamnă, fiindcă este necesară asigurarea la ședință a unui cvorum de trei cincimi din numărul deputaților.