”E un gen mai insolit de artă dramatică” susține scriitorul Vitalie Ciobanu, autorul articolului.

Teatrul documentar atacă probleme acute ale societății: dezastrele, comportamentele imorale și criminale, crizele individuale. Dar și situațiile dramatice, cruciale, ale „istoriei mari”. Ilustrează modul cum au răspuns oamenii la provocări care au modelat destinul unor întregi națiuni.

Primul volum „A șaptea kafana”, cuprinde patru piese diferite ca tematică, explorând acut situații-limită, cu protagoniști din Republica Moldova, mai exact cu victimele unor abuzuri. Prăbușirea comunismului și „lumea nouă” în care am intrat după 1990 n-a venit doar cu libertăți, ci și cu pericole, despre care, înainte, sau nu se vorbea, sau încă nu căpătaseră amploare.

„Anatomia Unirii” este titlul celui de-al doilea volum de teatru documentar, apărut la Cartier. De data aceasta avem un material bazat pe surse documentare: memorii, materiale arhivistice, stenograme și procese verbale ale unor ședințe, articole din presa vremii etc., având ca subiect Unirea Basarabiei cu România în 1918. Întregul articol îl puteți citi pe Deutsche Welle.

Ziarul de Gardă publică o analiză despre paradoxul regiunii transnistrene: Regiunea separatistă are relații strânse cu Moscova, și insistă că cea mai mare cifră de afaceri comercială a regiunii este înregistrată cu Federația Rusă, dar exportă peste 70 la sută din producția sa în Uniunea Europeană.

Pentru a afla unde exportă cel mai mult antreprenorii transnistreni, cum a afectat războiul din Ucraina exporturile din această regiune, dar și în ce mod sfera economică ar putea influența soluționarea conflictului transnistrean, citiți acest material realizat de Ziarul de Gardă.

Ce aflăm din analiză este că ”lipsa unui control eficient asupra regiunii timp de 30 de ani a provocat pagube semnificative bugetului de stat al Rep. Moldova iar introducerea, de la 1 ianuarie a taxelor vamale pentru firmele transnistrene va duce la o creștere a veniturilor în trezoreria națională”.

News Maker scrie un articol despre profesorii și elevii din regiunea autonomă găgăuză care vor fi obligați să participe să participe pe 2 februarie la un marș pentru a marca aniversarea referendumului, ilegal  de acum zece ani.

Un document al Direcției Generală Învățământ Găgăuzia în care se dau dispoziții în acest sens a fost publicat de presa din autonomie. În reacție, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a cerut „să nu fie perturbat procesul educațional”. De asemenea, instituția a precizat că va sesiza organele de drept în legătură cu acțiunile conducerii Direcției.

Portalul amintește că pe 2 februarie 2014, în regiunea găgăuză a avut loc un referendum la care locuitorii autonomiei au răspuns la întrebarea dacă este mai bine pentru Republica Moldova să adere la UE sau la Uniunea Vamală Euroasiatică. De asemenea, aceștia și-au exprimat părerea cu privire la necesitatea ca autonomia să aibă o lege privind dreptul la autodeterminare „în cazul în care Moldova își va pierde independența”. Referendumul nu a fost recunoscut de Chișinău.