Cutia cu documente pe care Benedict al XVI-lea i-a predat-o papei Francisc la Castel Gandolfo la câteva zile după alegerea sa, la 13 martie 2013, conținând fascicule privind problemele interne ale Curiei, rămâne în continuare una din principalele bătăi de cap ale pontificatului său.

Problema este aceeași: o aripă internă a Bisericii, contrară papei și deciziilor sale, ai cărei protagoniști s-au schimbat și care acum vor să-și facă auzite vocile. Papa Francisc a explicat după ce a fost ales că dorește reforme într-o Biserică mult prea închisă în Vatican, cu o structură prea complexă și puțin transparentă privind conturile sale.

Argentinianul Jorge Mario Bergoglio a devenit papa Francisc după ce Conclavul cardinalilor l-a ales pentru a conduce Biserica Catolică în urma renunțării la pontificat a papei Benedict al XVI-lea, la 28 februarie 2013. Drumul reformelor început acum patru ani de papa Francisc trece printr-un moment delicat cu o opoziție mai mică, dar mai puternică, din partea Curiei decisă să pună piedici oricărei schimbări în Biserica Catolică.

Arhiepiscopul de Buenos Aires și-a început astfel mica sa revoluție: a înăsprit pedepsele împotriva pederastiei din Biserică, a facilitat și descentralizat cauzele nulității căsătoriei, a angajat o discuție privind diaconatul feminin și a permis preoților să ierte femeile care au decis să avorteze.

A te îndoi public de deciziile papei și, mai ales, a-i cere explicații este un fapt inedit, dar tot multe voci din sânul Bisericii critică deciziile suveranului pontif. Însuși papa a deplâns existența "unor rezistențe răuvoitoare" și "oculte" față de reforma Curiei, în tradiționalul să discurs de sfârșit de an în fața conclavului Vaticanului.

Dosarul ultrasensibil al abuzurilor sexuale este o ilustrare a acestor dificultăți. O fostă victimă irlandeză, Marie Collins, a demisionat din comisia anti-pedofilie creată de papă denunțând o lipsă de cooperare "rușinoasă" a Curiei, mai ales din partea Congregației pentru doctrina credinței, chezașa dogmei și a moravurilor.

Un veto impus unei decizii care a fost aprobată de papă și anunțată răspicat a fost un nou episod de frondă care a creat tensiuni în această fază a pontificatului. Deocamdată papa Francisc, care se bucură după patru ani de un amplu sprijin al credincioșilor catolici din întreaga lume rămâne angajat pe drumul său, în fața unei opoziții minoritare, dar din ce în ce mai gălăgioase, notează EFE.