Totuși, a precizat acesta, este o propunere care ar putea „avea contraindicații” din perspectiva tratamentului piețelor sau al celui față de țări, deoarece este clar că atitudinea față de Rusia nu poate fi aceeași cu cea avută față de Norvegia sau Algeria. Din acest motiv , „un plafon dinamic al prețurilor ar putea răspunde acestei necesități”.

În acest sens, Gentiloni consideră că pozițiile statelor membre ale UE „se apropie” și se speră ca Executivul european să poată prezenta o propunere „în vederea summitului” șefilor de stat și de guvern din UE, prevăzut pentru 20 și 21 octombrie.

Propunerea de plafonare dinamică a prețului gazelor în cadrul Uniunii Europene a fost avansată de Italia, Belgia, Grecia și Polonia într-un document neoficial trimis Comisiei Europene.

Această formulă prevede o valoare maximă care să fie aplicată la listarea la o bursă de referință (hub). Potrivit documentului, diferența de preț (sau intervalul) ar urma să funcționeze la prețurile cu ridicata și nu la cele cu amănuntul și ar urma să se aplice tuturor tranzacțiilor. Prețul gazului ar trebui să fie suficient de ridicat pentru ca piața să funcționeze, acționând ca un factor de descurajare a speculațiilor, dar fără a suprima prețurile prea mici. Cu alte cuvinte, un interval „ridicat și flexibil pentru a permite Europei să atragă resursele necesare, permițând, dacă este necesar, tranzacții peste acest interval” și „suficient de ridicat pentru a menține stimulentul de a economisi energie”, se arată în text. Potrivit mecanismului sugerat de cele patru state membre ale UE, un preț central este fixat și este lăsat să fluctueze, de exemplu cu 5% în plus sau în minus, pentru a pune o limită la creșteri.