Situația creată are două cauze: pe de o parte, criza este generată de legea privind statutul Găgăuziei, adoptată în 1994 și rămasă în urmă față de evoluțiile legislative și procesul de integrare europeană. Pe de altă parte, factorul politic joacă un rol decisiv, explică analistul politic Ion Tăbârță:

„Avem anumite neconcordanțe între legislația națională și legislația locală cu referire la UTA Găgăuzia. Aceste aspecte sunt explicate prin faptul că acea lege a fost adoptată în anul 1994, cu imperfecțiunile sau lacunele sale. A fost într-un anumit context, în primii ani de independență, când nici nu aveam o cultură juridică suficientă pentru a scrie niște legi perfecte. Din acest punct de vedere, legislația Republicii Moldova a evoluat.  În plus, avem procesul de integrare europeană. Ceea ce încearcă să facă cei din Găgăuzia este să insiste pe primatul acestei legi sau pe neconcordanțele care există între legislația națională și legislația locală din UTA Găgăuzia. Aici avem nevoie de ajustări legislative, iar pentru aceasta este necesar un dialog.

Iar cel de-al doilea factor este unul de influență ruso-șoristă: Federația Rusă încearcă să controleze, prin intermediul lui Șor, UTA Găgăuzia și să o contrapună, să o pună în conflict, să crească tensiunea dintre autoritatea publică centrală — Guvernul Rep. Moldova — și autoritatea publică locală, care este Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Celor din UTA Găgăuzia trebuie să li se explice că ei sunt o autoritate publică locală, parte componentă a Republicii Moldova. Toată legislația și toate deciziile la nivel local, chiar și cu specificul acestei autonomii sau unități teritorial-administrative, trebuie să fie strict în conformitate cu legislația națională. Cei de la Șor, jucând pe scenariul Federației Ruse, intenționat speculează și încearcă să nu se subordoneze legislativ Guvernului sau autorităților publice centrale de la Chișinău. Aceasta este cauza principală și, din acest motiv, deocamdată avem acest blocaj”, spune Ion Tăbârță la Radio Chișinău.