Opoziția turcă contestă legalitatea unei decizii de ultim moment a Înaltului Consiliu Electoral (YSK) de a considera ca valide buletinele de vot nemarcate cu ștampilă oficială, afirmând că ea ar putea să fi favorizat victoria taberei „Da”, care a câștigat referendumul la un scor strâns, cu 51,4% din voturi, potrivit rezultatelor neoficiale, scrie CaleaEuropeana.

YSK a respins miercuri un prim recurs prezentat de principalul partid de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP).

„Vom continua demersul în fața Consiliului de Stat pentru a obține anularea deciziei YSK de autorizare a buletinelor de vot neștampilate”, a afirmat președintele CHP, Bulent Tezcan, într-un comunicat citat de canalul de televiziune CNN-Turk.

Consiliul de Stat, structură care datează din vremea Imperiului Otoman, este cea mai înaltă instanță administrativă a Turciei.

Tezcan a invitat YSK să nu publice rezultatul oficial al referendumului atât timp cât toate căile de recurs nu vor fi fost epuizate.

„Indiferent că cetățenii au votat ‘da’ sau ‘nu’, noi ne vom continua lupta până la capăt pentru a proteja drepturile celor 49 de milioane de cetățeni care au luat parte la vot”, a adăugat el.

Premierul turc Binali Yildirim a calificat în declarații de presă noul recurs al CHP drept „inconsistent”.

O misiune comună de observatori ai OSCE și ai Consiliului Europei a estimat luni că scrutinul nu a fost „la înălțimea criteriilor” europene. Potrivit observatorilor, campania s-a desfășurat în condiții inechitabile, favorizând tabăra „Da”.

Potrivit rezultatelor anunțate după numărarea a 99,95% din voturi, 25 de milioane de cetățeni turci (51,3%) s-au pronunțat în favoarea sistemului prezidențial, iar 23,7 milioane (48,7%) împotrivă.

Cu o popularitate reconfirmată după puciul eșuat din luna iulie a anului trecut, președintele Recep Tayyip Erdogan a promovat intens organizarea referendumului privind modificarea constituției, proiect pe care și l-a asumat încă de la preluarea funcției prezidențiale, în 2014 și care îi va permite să conducă țara până la finalul deceniului viitor.

Președintele Recep Erdogan va avea posibilitatea de a guverna Turcia până în anul 2029 și va beneficia de puteri executive extinse, potrivit propunerilor de modificare a Constituției. Modificarea Constituției va duce la concentrarea puterii în mâinile unei singure persoane: puterea executivă, pentru că președintele va îngloba mandatul de prim-ministru și numește miniștrii; puterea legislativă, deoarece președintele poate guverna prin decrete; puterea judiciară, fiindcă șeful statului va putea numi șase din cei 13 membri ai Înaltului Consiliu al Puterii Judiciare (HSYK).