Primele șase luni ale erei COVID-19 din Moldova ne-au demonstrat clar unele lucruri.

Unul este severitatea și încăpățânarea virusului. Virusul este unul neobișnuit.

Se pare că știm acum că se transmite bine și pe vreme caldă și pe vreme rece.

Vedem că rata mortalității este de 15 sau 20 de ori mai mare decât cea a gripei.

Știm că, dacă sunteți senior, aceasta poate fi o boală deosebit de periculoasă.

Un alt lucru învățat este că polarizarea politică poate înlătura sfaturile medicale.

Am crezut naivi că știința va conduce la luarea deciziilor și acum este clar că nu a funcționat întru totul.

Specialiștii mai încearcă încă să construiască relații cu oficialii pentru a oferi cele mai bune sfaturi pe care știința le poate oferi. Însă totul este colorat de situația politică de acum.

Sănătatea sau Economia, ce valorează mai mult?

Chiar din primele zile ale pandemiei, au fost multiple dezbateri despre ce este mai important, sănătatea sau economia?

Au fost state care au dat prioritate economiei. Aceste țări, deși puține la număr, nu au aplicat restricții drastice, nu au impus carantină, în dorința de a nu afecta economia. Dar ele nu au neglijat sănătatea și au ținut cumva sub control pandemia.

Au fost state care au dat prioritate sănătății, ca să salveze vieți. Majoritatea țărilor au procedat așa, de fapt, aplicând masuri restrictive cu scop de a ține sub control virusul. Economia a fost cumva susținută cu măsuri compensatorii.

Au fost și state excepții, cu abordare hibridă. Aceste țări au aplicat restricții pe termen scurt, exclusiv cu scop de a capacita sistemele de sănătate, apoi au redeschis totul. Intenția lor a fost de a permite economiei să funcționeze, cu acoperirea deplină și suficientă de către stat a nevoilor de sănătate.

În concluzie, putem afirma că fiecare țară a încercat să găsească în felul său un echilibru între sănătate și economie.

Consecințele deja sunt vizibile în majoritatea țărilor: impactul economic este negativ în toate țările, afectate de pandemie. Și virusul nu cedează, practic, nici în una din țări.

Impactul economic negativ al COVID-19 a fost resimțit în întreaga lume, chiar și în micuța insulă Palau din Pacific, care a rămas fără coronavirus. Președintele Tommy Remengesau Jr. a declarat săptămâna trecută la ONU că pandemia afectează economia arhipelagului și a pus țara de aproximativ 18.000 populație „într-un nivel de izolare pe care nu-l cunoaștem de mulți, mulți ani”.

Palau se luptă cu lanțurile de aprovizionare perturbate pentru produse alimentare și medicamente, obținând tratamente de salvare a pacienților care obișnuiau să călătorească în țări mai mari, precum și menținând familiile unite, studenții la școală și oamenii care lucrează.

"Șomajul din sectorul privat se apropie de 50% și vor dura ani de zile pentru a recupera ceea ce am pierdut în câteva luni", a spus Remengesau.

Despre ce ne spune acest caz? Despre faptul, că economiile din lume sunt interconectate și este imposibil să salvezi economia, chiar și în situația, când nu ai niciun caz de COVID-19în țară.

Tot mai multe voci sunt acum auzite în Europa, întrebând cum putem echilibra nevoile de sănătate cu cele economice în condițiile agravării situației pandemice? Dacă economiile oricum au de suferit, ce putem face ca să oprim declinul și să salvăm vieți?

Răspunsuri simple și universale lipsesc. Fiecare țară decide singură ce tactică adoptă.

Dacă să privim la Moldova,ce tactică ar fi să alegem?

În cele 6 luni de pandemie, trăite până acum, am reușit să învățăm multe. Dar ne așteaptă o perioadă și mai complicată, cu multe credite neperformante, venituri reduse la buget, afaceri falimentate, remitențe scăzute, și șomaj real în creștere.

Și îmbolnăvirile de COVID-19 tot vor crește mult încă cel puțin un an înainte. Ce tactică alegem?

De la bun început, părerea mea era să nu încercăm să dăm preferință nici la economie, nici la sănătate. Noi avem nevoie și de economie, și de sănătate. Deci, avem nevoie de un echilibru stabil.

Ce ar însemna asta? Asta ar însemna, că toți cei care pot munci și crea valoare adăugată să muncească în fiecare zi. Cine poate munci de acasă, să muncească de acasă. Cine trebuie să vină la birou sau la locul de lucru, să vină la locul de lucru. Dar obligator toți să respecte regulile de protejare de COVID-19. Și aceste reguli să fie respectate și de transportatori, și de vânzători, și de frizeri, și de cei care fac salubrizare etc. Și dacă cineva se îmbolnăvește, din întâmplare, apoi să fie sigur că va fi tratat așa cum se cuvine, ca la carte.

Mai jos este un sumar de acțiuni, copiate de la țările care au reușit cu succes să obțină acest echilibru între sănătate și economie.

Pe latura de sănătate se cere să fim pregătiți să tratăm pe toți cei bolnavi de COVID-19, indiferent de formă și gravitate. Este clar, că ne lipsește infrastructură. Deci, se cer investiții în infrastructura sistemului sanitar la toate nivelele.

Pe latura de sănătate este importantă testarea, depistarea timpurie a celor contaminați, izolarea lor. Idea că testele sunt o irosire de bani este una eronată. Un bolnav depistat la etapa precoce permite începutul tratamentului mai devreme, la domiciliu și, respectiv, evitarea complicațiilor, precum și economii din costurile de spitalizare.

Tot pe latura de sănătate, se cere creșterea remunerării personalului, care în ultimă instanță va stimula consumul și, indirect, va susține comerțul și alte servicii. Remunerarea medicilor este un instrument de motivare, cel mai accesibil pentru moment.

Pe partea economică, se cer investiții în infrastructură. Infrastructura pot fi drumuri, dar pot fi și spitale sau alte instituții importante acum. Investițiile vor crea locuri noi de muncă.

Tot pe partea economică, apare problema șomajului. Din experiențele acumulate în multe pandemii trecute, se conturează o creștere în oportunități pentru femei, determinată de necesitățile crescute în personal de îngrijire a bolnavilor. Se pot crea multiple locuri de muncă și, respectiv, în loc de indemnizația de șomaj, de 2750 lei, o femeie să fie angajată în spital, cu un salariu mediu de 5000 lei și, respectiv, să fie susținut și sistemul de sănătate, și cel economic.

Pandemiile influențează mult orașele, ca urmare a migrării locuitorilor spre zonele rurale. Migrarea orășenilor către sate are un efect stimulator pentru agricultura mică și, respectiv, pentru consum. Orășenii migrați în sate, chiar și pe termen scurt, sunt un factor stimulator, deoarece ei consumă produsele din gospodării mici rurale. Și sunt și un factor pentru dezvoltarea comunitară rurală. Ei aduc și o cultură nouă spre sate.

Ce mai putem face? Foarte important este să ne pregătim de anul agricol 2020-2021. Agricultura nu este afectată de pandemie în nicio țară. Deci o putem redresa și pe a noastră.

Mai putem să dezvoltăm unele domenii, care tot nu sunt afectate de pandemie, cum ar fi industria IT, industria ușoară, servicii multiple.

Eu personal cred că nu este corect să întrebăm ce alegem, Sănătate sau Economie în pandemie? Întrebarea este: Care este echilibrul corect între sănătate și economie? Și această întrebare conține deja și o parte de răspuns. Avem nevoie de ambele, și avem nevoie de un echilibru în răspuns la această pandemie.