Astfel, Venezuela a obținut 105 voturi, o majoritate de 97 de voturi fiind necesară din totalul de 193.

Președintele Nicolas Maduro a calificat drept o "victorie" alegerea Venezuelei în cadrul CDO, într-un moment în care justiția de la Caracas a anunțat eliberarea a 24 de opozanți.

În schimb, liderul opoziției Juan Guaido, recunoscut drept președinte interimar al Venezuelei de aproximativ 50 de țări, a apreciat că ONU a permis "dictaturii lui Maduro să ocupe un loc scăldat de sânge". Cu această alegere, Națiunile Unite "își pierd din credibilitate" a declarat presei Guaido.

Două locuri fiind prevăzute pentru America Latină, Brazilia a fost țara care a obținut al doilea mandat, cu 153 de voturi. Costa Rica a obținut doar 96 de voturi. Ca urmare a încălcării grave a drepturilor omului, constatate de către ONU, "regimul Venezuelei nu este un candidat adecvat pentru CDO", a explicat pe 3 octombrie președintele costarican Carlos Alvarado, cu ocazia anunțării candidaturii de ultim moment a țării sale.

"Ar fi inadmisibil să ia parte la CDO cei care au comis încălcări ale drepturilor omului și crime împotriva umanității" a afirmat și secretarul general al Organizației Statelor Americane, Luis Almagro.

Alegerea Venezuelei reprezintă "o palmă" pentru țară dar și pentru întreaga lume, a reacționat Philippe Bolopion din partea ONG-ului Human Rights Watch, care a făcut campanie împotriva candidaturii Caracasului alături de aproximativ alte 50 de ONG-uri internaționale și venezuelene. "Este descurajant să vezi cum o candidatură cinică pătează credibilitatea CDO", a declarat Bolopion pentru AFP.

La sfârșitul lunii septembrie CDO a decis să creeze un grup de experți însărcinat cu anchetarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului de către Venezuela începând din 2014, o inițiativă pe care autoritățile de la Caracas au calificat-o drept ostilă.

Cu sediul la Geneva, CDO are responsabilitatea de a întări promovarea și protecția drepturilor omului. Aproximativ o treime din cei 47 de membri ai săi este reînnoită anual.

Preluarea mandatului de trei ani către cei 14 noi membri aleși joi este prevăzută pentru luna ianuarie 2020.

Creat în 2006, CDO respectă principiul repartizării geografice, 13 locuri revenind Africii, 13 regiunii Asia-Pacific, 8 Americii Latine și regiunii Caraibilor, 7 Europei Occidentale și 6 Europei de Est.

Alături de Columbia și Brazilia, joi au mai fost alese următoarele state: Namibia, Libia, Mauritania, Sudan, Germania, Olanda, Armenia, Polonia, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud și Insulele Marshall.

Republica Moldova a ieșit pe locul al treilea în grupul său, la fel ca Irak în cadrul regiunii sale geografice.

CDO îi urmează Comisiei pentru Drepturile Omului, discreditată de discursuri lungi și partis pris-uri. Cu toate acestea, CDO întâmpină dificultăți în a reuni statele lumii în jurul obiectului ce vizează apărarea drepturilor omului, iar statele suspectate de abuzuri în domeniu aduc frecvent acuzații la adresa anchetatorilor speciali și a raportorilor desemnați, care au sarcina de a investiga regimurile autoritare.

Logica blocurilor și politizarea marchează activitatea CDO, din care Statele Unite s-au retras în 2018, denunțând atitudinea sa părtinitoare împotriva Israelului. Washingtonul dorește, de asemenea, excluderea statelor membre care comit încălcari grave ale drepturilor omului cu majoritate simplă și nu cu două treimi, precum și consolidarea procesului de selectare a statelor membre.