'Efectele indirecte ale crizei vor fi mai multă sărăcie, speranță de viață mai scăzută, mai multă foamete, mai puțin educație și o mortalitate infantilă mai ridicată', a tras un semnal de alarmă coordonatorul ONU.

El a arătat că efectele sunt mai ales de ordin economic - scăderea prețurilor la materiile prime, reducerea remitențelor, perturbările comerțului și măsurile de izolare îngreunând supraviețuirea, mai ales în cazul muncitorilor zilieri și al femeilor.

Coordonatorul ONU a mai subliniat că țările sărace au fost puternic lovite de impactul pandemiei asupra serviciilor de educație și de sănătate, populațiile acestor state fiind foarte vulnerabile la maladii precum rujeolă, malarie și tuberculoză.

Tot în Consiliul de Securitate al ONU, subsecretarul general pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, a prezentat o evaluare a impactului pandemiei asupra păcii și securității, scoțând în evidență riscurile crescute.

Erodarea încrederii în instituțiile publice ar putea genera instabilitate dacă oamenii consideră că autoritățile nu au gestionat bine epidemia sau nu au acționat transparent, a spus ea.

Rosemary DiCarlo a punctat că s-au constatat o creștere a discriminării, a violenței pe bază de gen și limitări ale libertății de exprimare.

De asemenea, există riscul ca pandemia să facă să deraieze procesele fragile de pace, a menționat DiCarlo.

Ea a amintit că apelul din 23 martie al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru o încetare globală a focului a primit inițial răspunsuri încurajatoare, în Columbia, Filipine și alte zone fiind anunțate armistiții temporare, însă 'multe au expirat fără a fi prelungite, rezultând puține ameliorări pe teren'. 

Sursa:Agerpres