Această veche idee a fost relansată odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Pe baza dreptului său de veto, Moscova paralizează orice demers în acest dosar al Consiliului de Securitate care ar trebui, totuși, să intervină cum impune mandatul său de garant al păcii mondiale definit de Carta Națiunilor Unite.

Proiectul Liechtensteinului, asumat de aproximativ cincizeci de țări, printre care Statele Unite, dar, fapt notabil, de niciunul dintre ceilalți patru membri permanenți ai Consiliului de Securitate (Rusia, China, Franța și Marea Britanie), ar urma să facă obiectul unui viitor vot, potrivit unor surse diplomatice.

Consiliul de Securitate are și zece membri nepermanenți, care nu au drept de veto.

Obținut de AFP, textul prevede convocarea Adunării Generale "în termen de zece zile lucrătoare de la opoziția unuia sau mai multor membri permanenți ai Consiliului de Securitate, pentru a ține o dezbatere asupra situației în care a fost exprimat vetoul".

Printre cele peste 50 de țări care și-au asumat proiectul (angajate să voteze pentru text) se numără Ucraina și, de asemenea, Japonia și Germania, două state aspirând la un loc de membru permanent într-un eventual Consiliu de Securitate extins pentru a reprezenta mai bine lumea actuală.

Pozițiile Indiei, Braziliei sau Africii de Sud, alți concurenți la un loc permanent, nu au fost dezvăluite în acest stadiu.

Chiar dacă nu și-a asumat textul, Franța va vota în favoarea proiectului, potrivit unui diplomat. Opțiunea Londrei, Beijingului și Moscovei, critică la adresa unei inițiative considerate controversate, nu este cunoscută.

De la primul drept de veto folosit vreodată (de Uniunea Sovietică în 1946 asupra dosarului sirian și libanez), Rusia l-a folosit de 143 de ori, cu mult în fața Statelor Unite (86 de ori), Marii Britanii (de 30 de ori), Chinei și Franței (de 18 ori fiecare).

"Suntem deosebit de îngrijorați de tendința rușinoasă a Rusiei de a abuza de puterea de veto în ultimele două decenii", a subliniat ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, într-un comunicat. Adoptarea rezoluției Liechtensteinului "va reprezenta o etapă importantă spre (...) transparența și responsabilizarea tuturor membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate", a considerat ea.

Pentru a limita recurgerea la veto și după ce l-a folosit pentru ultima dată în 1989, Franța a propus în 2013 să se lipsească de el în mod voluntar în cazul unor "crime în masă". Adoptată de Mexic și susținută de peste o sută de țări, această idee nu a avut până acum nicio urmare.