Unele dintre aceste variante s-au răspândit mai eficient de la o persoană la alta, devenind în cele din urmă dominante, deoarece depășesc versiunile mai lente ale SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19. Această capacitate îmbunătățită de răspândire a fost atribuită mutațiilor din proteina spike care îi permit să se lege mai puternic de receptorii de pe suprafața celulelor umane, de care virusul se atașează pentru a intra și pentru a începe replicarea, arată expertul în virologie și imunologie într-un articol publicat în revista științifică The Conversation, scrie digi24.ro.

Aceste mutații au permis variantei Alfa și apoi variantei Delta să devină dominante la nivel global. Iar oamenii de știință se așteaptă acum să se întâmple același lucru cu Omicron.

Virusul nu se poate îmbunătăți însă la infinit. Legile biochimiei spun că virusul va dezvolta în cele din urmă o proteină spike care se leagă de celulele umane cât mai puternic posibil. Până în acel moment, capacitatea SARS-CoV-2 de a se răspândi de la om la om nu va fi limitată doar la cât de bine se poate lipi virusul de exteriorul celulelor. Alți factori vor limita răspândirea virusului, cum ar fi cât de repede se poate replica genomul, cât de repede poate intra virusul în celulă și cât de mult virus poate elimina un om infectat. În principiu, toate acestea ar trebui să evolueze în cele din urmă la o performanță de vârf.

Omicron a atins acest vârf? Nu există niciun motiv întemeiat să presupunem că da. Studiile au identificat o mulțime de mutații care îmbunătățesc capacitatea proteinei spike de a se lega de celulele umane mai bine decât Omicron.

Dar, la fel cum zebrele nu și-au dezvoltat ochii în spatele capului pentru a evita prădătorii, este plauzibil ca SARS-CoV-2 să nu poată obține mutațiile necesare pentru a atinge un maxim teoretic, deoarece aceste mutații trebuie să apară toate în același timp, iar acest lucru este prea puțin probabil. Chiar și într-un scenariu în care Omicron este cea mai bună variantă de răspândire, vor apărea noi variante pentru a gestiona sistemul imunitar uman.

După infectarea cu orice virus, sistemul imunitar se adaptează producând anticorpi care se lipesc de virus pentru a-l neutraliza și celule T care distrug celulele infectate. Anticorpii sunt bucăți de proteine care se lipesc de forma moleculară specifică a virusului, iar celulele T ucigașe recunosc celulele infectate și prin forma moleculară. Prin urmare, SARS-CoV-2 se poate sustrage sistemului imunitar printr-o mutație atât de complexă, încât forma sa moleculară să se schimbe dincolo de capacitatea de recunoaștere a sistemului imunitar.

Acesta este motivul pentru care Omicron pare să reușească să reinfecteze persoanele cu imunitate anterioară, fie de la vaccinuri, fie de la infectarea cu alte variante. Datele Pfizer sugerează că celulele T ar trebui să răspundă în mod similar la Omicron ca și la variantele anterioare, ceea ce se aliniază cu observația că Omicron are o rată mai scăzută a mortalității în Africa de Sud, unde majoritatea oamenilor au imunitate, explică Krishna.

Important pentru umanitate, expunerea din trecut pare să protejeze în continuare împotriva formelor severe și a decesului, lăsându-ne cu un „compromis” în care virusul se poate replica și reinfecta, dar nu ne îmbolnăvim la fel de grav ca prima dată.

De aceea, nu există niciun motiv să credem că virusul nu va fi controlat și eliminat de sistemul imunitar.

S-ar putea să avem sezon de COVID în fiecare iarnă, în același mod în care avem sezonul gripei acum. Virusurile gripale pot avea, de asemenea, un model similar de mutație în timp, cunoscut sub numele de „deriva antigenică”, care duce la reinfectări. Noile virusuri ale gripei din fiecare an nu sunt neapărat mai bune decât cele de anul trecut, doar suficient de diferite. Poate că cea mai bună dovadă pentru această posibilitate pentru SARS-CoV-2 este că 229E, un coronavirus care provoacă răceala comună, face deja acest lucru.

Prin urmare, Omicron nu va fi varianta finală, dar ar putea fi ultima variantă de îngrijorare. Dacă avem noroc - iar cursul acestei pandemii este greu de prezis - SARS-CoV-2 va deveni probabil un virus endemic care se modifică încet, în timp, spune cercetătorul.