În demers se menționează că CEC, având la bază hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie și decizia Curții Supreme de Justiție din 22 iunie curent și urmare a organizării consultărilor suplimentare cu factorii de decizie din cadrul MAEIE, la revizuirea listei secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, nu a ținut cont de argumentele invocate în favoarea instituirii numărului suficient al secțiilor de votare în afara țârii, astfel încât să fie acoperit în deplin volum solicitările cetățenilor Republicii Moldova și creării condițiilor optime pentru realizarea dreptului la vot fiecărui cetățean.

De asemenea, Avocatrul Poporului face referință la hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie curent, în care se  menționează că, având în vedere materia în care avizul prealabil al MAEIE este impus de legiuitor, precum interesul public major și scopul urmărit, autoritățile, în persoana Comisiei Electorale Centrale și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, aveau obligația să coopereze efectiv și eficient pentru a asigura desfășurarea normală a procesului de votare în străinătate și a garanta accesul la urnele de vot în mod nestingherit a compatrioților aflați peste hotarele țării.

Actele cauzei atestă că CEC și MAEIE în egală măsură au desconsiderat sau au tratat superficial și formal importanța informațiilor care urmau să se regăsească în avizul prealabil al MAEIE. Completul de judecată a observat că în textul corespondenței dintre CEC și MAEIE, care se pretinde a fi aviz prealabil, lipsesc informații precise și certe la toate cele 4 condiții legale, citate in Hotărârea Curții de Apel din 17.06.2021, care urmau a fi luate în calcul la constituirea numărului optim de secții de votare în străinătate.

Potrivit comunicatului Ombudsmanului, Curtea de Apel Chișinău  și ulterior Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție au punctat faptul că CEC și MAEIE, în detrimentul cerințelor legale imperative, au conlucrat în mod defectuos și, în consecință, nu au atins scopul urmărit, adică nu au identificat informația impusă de legiuitor pentru a fixa cu o precizie maximală numărul necesar de secții de votare în străinătate, în scopul unei bune desfășurări a scrutinului parlamentar și asigurării dreptului la vot, prin crearea condițiilor decente pentru alegători, fără a ține cont de experiența negativă acumulată la alegerile precedente și fără a lua în mod serios situația pandemică, afectată de virusul COVID -19.

Avocatul Poporului reiterează că voința poporului stă la baza puterii de stat. Această voință își găsește expresia în alegerile libere desfășurate periodic pe baza votului universal, egal și direct prin vot secret și liber. Statul garantează libertatea de exprimare a voinței cetățenilor prin protejarea principiilor și normelor democratice ale dreptului electoral.

„Pentru considerentele expuse, în temeiul art.25 alin.(l) lit. b) din Legea nr. 52/2014, care împuternicește Avocatul Poporului să intervină pe lângă autoritățile competente cu un demers pentru intentarea unei proceduri disciplinare sau penale în privința persoanei cu funcție de răspundere care a comis încălcări ce au generat lezarea drepturilor și libertăților omului, Ombudsmanul a intervenit către Procuratura Generală cu demersul pentru examinarea circumstanțelor expuse prin prisma întrunirii semnelor constitutive ale componențelor de infracțiuni ’’împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral” și ’’neglijență în serviciu”, se arată în comunicat.