"Crimeea nu este doar problema Ucrainei. Este problema întregii regiuni a Mării Negre, în privința securității, libertății de navigare și a consecințelor economice și ecologice. România este partenerul nostru în a aborda amenințările de securitate determinate de militarizarea Crimeii (n.r. - de către Rusia)", a declarat Petro Beșta, șeful Direcției Politice din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei, la o întâlnire care a avut loc la Kiev în această săptămână cu un grup de jurnaliști români, notează sursa citată.

Ucraina vrea să dezvolte parteneriatul cu România

"Vrem să ne dezvoltăm parteneriatul cu România. Iar contracararea diferitelor forme ale agresiunii ruse, inclusiv în ceea ce privește Crimeea, este scopul nostru comun de politică externă", a mai spus oficialul ucrainean, responsabil din partea Ministerului de Externe de summitul la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un mecanism internațional de consultare și comunicare inițiat de Kiev și al cărui scop pe termen lung este obținerea eliberării peninsulei de sub ocupația Rusiei și revenirea sa la Ucraina.

"În acest moment, avem sprijin de la fiecare stat vecin, de la fiecare partener-cheie din regiune. Aproape toți partenerii vor fi reprezentați la acest summit și în activitățile ulterioare ale Platformei Crimeea. Ne așteptăm ca guvernul român să ia parte la summit la cel mai înalt nivel", a afirmat Petro Beșta.

În opinia Evgheniei Gaber, expertă în securitate și consilieră de politică externă a premierului Ucrainei, fiecare parte din Marea Neagră este acum folosită de Rusia pentru a-și proiecta puterea asupra întregii regiuni, iar această chestiune nu vizează doar Ucraina, ci oricare altă țară de la Marea Neagră, inclusiv România.

"Noile idei apărute mai mult sau mai puțin recent în Ucraina sunt că trebuie să ne dezvoltăm relațiile cu partenerii regionali, cu țările vecine, cu țările din regiune, în special cu cele de la Marea Neagră", a afirmat Evghenia Gaber, la o întâlnire separată cu jurnaliști români prezenți la Kiev în cadrul unei vizite în Ucraina organizate de ONG-ul Consiliul de Politică Externă 'Ukrainian Prism'.

Ucraina își dorește să lucreze cu România în cadrul platformelor regionale, de exemplu 'București 9' și 'Inițiativa celor Trei Mări', precum și să dezvolte cooperarea bilaterală sub umbrela mai largă a NATO, a mai spus Evghenia Gaber, precizând că vorbește în calitate de specialistă, nu de consilieră a prim-ministrului.

Platforma Crimeea

Potrivit lui Petro Beșta, Platforma Crimeea se bazează pe trei piloni - "strategie, consolidare și sinergie".

"Contextul internațional devine tot mai turbulent în fiecare an. Toată lumea observă asta. Există o mulțime de probleme globale și regionale, de la pandemie, recesiunea economică și schimbările climatice, la problemele de securitate regionale. Asta înseamnă că resursele, timpul și atenția pe care comunitatea internațională le poate aloca pentru problema Crimeii sunt în scădere", a declarat oficialul ucrainean.

"În acest caz, pentru a fi eficienți, avem nevoie de o abordare mai strategică privind Crimeea și să consolidăm în jurul acestei strategii toate aceste resurse care sunt în scădere (...) Încercăm să folosim sinergia ca proiect pentru a uni activitățile guvernamentale, parlamentare și ale experților. Vrem să unim aceste trei niveluri în jurul strategiei privind dezocuparea" peninsulei, a spus reprezentantul MAE de la Kiev.

Ucraina înțelege că nu poate rezolva singură problema Crimeei

"Înțelegem că problema ocupării Crimeei nu poate fi rezolvată de ucraineni. Nu este o chestiune ce ține de dialogul dintre Ucraina și Rusia. De aceea am decis să creăm o largă coaliție internațională de state care să lucreze împreună, care să fie unite în spatele (viziunii) pe care am oferit-o în strategia privind dezocuparea Crimeii. Această strategie, adoptată la începutul anului de Consiliul de Securitate al Ucrainei, este un document care acoperă politica internă și politica externă. Sectorul de politică externă include o serie de priorități. În primul rând, este politica de nerecunoaștere (...) Trebuie ca niciun actor statal și nicio organizație internațională din lume să nu recunoască în vreun fel anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. Este una dintre prioritățile Platformei Crimeea și ale coaliției pe care am creat-o", a explicat Petro Beșta.

Potrivit acestuia, a doua prioritate este securitatea. "Securitatea a fost unul dintre motivele-cheie pentru care Rusia a ocupat Crimeea, deoarece are o bază militară în Sevastopol și într-un număr de alte puncte din Crimeea, și a vrut să le păstreze cu orice preț. Rusia are nevoie de aceste baze militare, pe care le dezvoltă în fiecare an", a adăugat expertul, precizând că prezența militară rusă în Crimeea a crescut de peste două ori comparativ cu perioada de dinainte de 2014, numărul militarilor ajungând de la aproape 20.000 la aproape 40.000.

"Rusia are nevoie de Crimeea în primul rând pentru a pune o presiune în privința securității asupra Europei de Est, pentru a domina Marea Neagră și pentru a-și proiecta puterea dincolo de Marea Neagră, în Marea Mediterană, și pentru a-și întări prezența și capabilitățile militare în Africa de Nord și Orientul Mijlociu. În acest scop, ei au nevoie să controleze Crimeea, care se transformă într-o uriașă bază militară, inclusiv cu posibilitatea desfășurării de arme nucleare", a avertizat Petro Beșta.

El a mai atras atenția că oricând există riscul reizbucnirii unui conflict la granița Ucrainei cu Rusia. "Vedem o tendință pe termen lung de dezvoltare militară din partea forțelor ruse la granița cu Ucraina, în Crimeea, în frontiera administrativă de pe mare, dar și pe flancul de nord, la granița Rusiei cu state membre ale NATO. Este o tendință clară că Rusia creează noi posturi și capabilități militare în jurul acestui perimetru. Iar asta amplifică riscul escaladării în orice moment. Prin escaladarea militară, Rusia încearcă să obțină unele obiective politice, cum ar fi să pună presiune asupra Ucrainei în privința negocierilor în legătură cu Donbas sau să influențeze dinamica politicii interne din Ucraina, prin amestecul în alegeri, și să submineze stabilitatea în Ucraina", a declarat oficialul MAE.

"Geografia acțiunilor Rusiei se extinde"

La rândul său, Evghenia Gaber a atras atenția că "geografia acțiunilor Rusiei se extinde".

"Vedem cum politica și mișcările Rusiei devin mai provocatoare. Asistăm la o dezvoltare militară a Rusiei într-o regiune mai extinsă - trecem de la cureaua de conflicte prelungite din regiunea Mării Negre (Transnistria, Crimeea, Lugansk și Donețk, Osetia de Sud și Abhazia, Nagorno-Karabah) și ne mutăm în estul Mediteranei, spre Siria și Libia", a spus ea.

"Nu vreau să le numesc conflicte înghețate, pentru că nu sunt înghețate. În estul Ucrainei sunt încă uciși oameni din când în când. Oricând poate fi turnat gaz pe foc. Asta e ce își dorește Rusia - nu să ia fâșii de pământ, ci să poată destabiliza parțial o țară sau alta, o regiune sau alta. Să lase răni deschise, pentru a nu le permite acestor țări să se miște spre un viitor mai prosper, spre dezvoltare economică, chiar spre integrarea în NATO, fiind în schimb nevoite să se ocupe de aceste probleme interne", a explicat experta ucraineană.