„Livrările de gaz au scăzut cu 69% ca valoare și cu 34% ca volum față de anul trecut”, a spus el. Exporturile de petrol, în pofida embargoului european și a „plafonului” impus prețului, au scăzut cu doar 7%. Speranțele Gazprom de a înlocui piața europeană cu una asiatică nu sunt justificate.

Deși președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit de două ori în acest an cu președintele chinez Xi Jinping și i-a oferit să crească de cinci ori exporturile de gaze rusești, Beijingul nu a semnat niciodată contractul cu Gazprom.

South China Morning Post susține că problema este prețul. China cumpără deja gazul rusesc de două ori mai ieftin decât Turcia și Europa, dar dorește o reducere și mai mare și nu este dispusă să investească în extinderea capacității conductelor.

Gazprom, la rândul său, nu își permite să investească miliarde în noul megaproiect. Conform datelor din 30 iunie 2023, „Gazprom” a raportat o pierdere netă de 1 trilion de ruble pe an. Extracția sa de gaz a scăzut cu 1/4 față de nivelurile de dinainte de război – un record în istoria industriei ruse de gaze.

Pierderile Gazprom datorate reducerii exporturilor, majorării taxelor și nevoii de a investi în programul de gazeificare al Rusiei e de așteptat să fie de încă 1 trilion de ruble până în 2025. „Nu vor fi exporturi, iar pierderile vor rămâne”, a comentat Pavel Zavalni, șeful comitetului pentru energie din Duma Rusă, în noiembrie.