Într-o conferință de presă la IPN, Mariana Iațco, autoarea studiului, a declarat că studiul se axează pe principalele caracteristici ale pieței muncii, în perioada 2015-2020. Sunt menționate provocările, dar și direcțiile de politici pentru a asigura o integrare care să corespundă cerințelor. În cadrul cercetării s-a constatat că oferta de muncă în Moldova rămâne în continuare vulnerabilă la crizele economice.

„În perioadele de criză economică, dacă vorbim de anii 2008-2009, ratele de șomaj înregistrau o creștere semnificativă de peste 6%, cu tendințe de scădere în următorii ani. La prima vedere, se conturează o dinamică general pozitivă a pieței muncii, înregistrând un nivel scăzut al ratei de șomaj sub 4% în anul 2019. Însă, din cauza situației pandemice din martie 2020, apare necesitatea unor analize mult mai profunde și mai complexe a situației șomajului pe piața muncii”, explică autoarea studiului.

Mariana Iațco a menționat că fenomenul cu cea mai mare intensitate socială îl constituie migrația în scop de muncă. Acesta influențează profund situația pieței muncii și demografia Republicii Moldova. Datele statistice arată că 352,7 mii de persoane sunt peste hotare la muncă, cifra fiind în creștere. „Cel mai îngrijorător este că tinerii continuă să fie grupul cu cele mai pronunțate intenții de plecare peste hotarele țării, urmat de grupul de vârstă 45 de ani plus. Împreună, ei constituie 62,8% din numărul total de persoane care intenționează să plece la muncă peste hotare”, a precizat autoarea cercetării.

Potrivit ei, un aspect îngrijorător este și ocuparea informală. Deși se înregistrează o evoluție pozitivă, totuși ocuparea informală se accentuează în mediul rural. Ponderea ocupării informale rămâne destul de mare în sectoare ca cel agrar, construcții și industrie.

Autoarea studiului a prezentat mai multe direcții de politici demografice și de atractivitate a pieței muncii din Republica Moldova. Printre acestea se numără ajustarea prevederilor legale, orientate spre reducerea dependenței de ajutorul social și de șomaj. De asemenea, menționează experta, este necesară revizuirea mecanismelor ce ar stimula creșterea numărului locurilor de muncă în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii. Printre măsurile propuse se mai numără reducerea fiscalității pe muncă și creșterea ei pe capital, precum și asigurarea mai largă cu programe de recalificare, orientate spre cei de vârsta medie și cu calificare redusă și medie.