Comentatorul Iulian Chifu observă în editorialul sau de pe deschide.md că în ciuda respingerii de către Chișinău, la nivel oficial, a vizitei lui Dmitrii Rogozin, considerate neavenită, la celebrări necoordonate cu autoritățile legitime ale Republicii Moldova, și în pofida Declarației Parlamentului Republicii Moldova care cerea retragerea trupelor ruse din regiune, intenția lui Dmitrii Rogozin de la veni la Chișinău a fost o sfidare deplină a acestuia la adresa Republicii Moldova, o victorie indirectă a Președintelui pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, o îngenunchere a autorităților pro-europene! Blocarea acestui demers are însă semnificații mai profunde, în opinia lui Iulian Chifu. Răzbunarea geografiei arată azi elevului Rusia, scos la tablă, la lecție, că accesul său în enclava separatistă sau în Republica cu doi vecini nu e posibilă fizic atât timp cât are interdicție în spațiul aerian a celor doi vecini, sau interdicție de la Chișinău, de la autoritățile îndrituite constitutional să decidă politica externă a statului din stânga Prutului. O lecție dură, pe care SUA a învățat-o în 2003, la invazia Irakului, când accesul dinspre baza lor de la Incirlic a fost blocat de Turcia.

Jurnalist ucrainean: Rogozin a făcut scut din femei și copii ca să ajungă în Moldova, titrează Adevărul.
Vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin, s-a „ascuns“ după femeile și copiii de la bordul avionului ca să poată ajunge în Republica Moldova, scrie pe blogul „Radio Svoboda” jurnalistul ucrainean Vitalii Portnikov, care precizează că la întoarcerea sa la Moscova, Rogozin, „într-o formă obraznică”, a amenințat România cu răzbunarea. Trimisul special al președintelui Vladimir Putin pentru Transnistria, în Republica Moldova, Dmitri Rogozin, amenință cu sancțiuni punctuale la adresa persoanelor care au luat vinerea trecută decizia să nu permită aeronavei ruse să survoleze spațiul aerian al României și care, în acest fel, au făcut să eșueze vizita sa în Republica Moldova.

ZDG publică un interviu cu Vladimir Voronin, președinte PCRM, ex-președinte al R. Moldova. Între altele acesta susține că Igor Dodon, un președinte „culcat” sub democrați”

Înfometarea Basarabiei: cui îi pasă după 70 de ani? Se întrabă istorul Octavian Țâcu într-un editorial din Timpul. Autorul scrie că nu a văzut vreo atitudine la acest fapt prin spațiul public, dar și mai puțin din partea oficialilor moldoveni, pentru care o astfel de tragedie se pare că nu a existat. Mai mult decât atât, tărtăcuța pleșuvă a președintelui-economist a supt din degete „Anul lui Ștefan cel Mare”, care, chipurile, în 2018 va împlini 513 ani de la moarte. Adică moartea a sute de mii de moldoveni în foametea din 1946-1947 nu este demnă de consemnare, iar 513 ani de la moartea domnitorului, care zace la Putna, este demnă de politică de stat. Cu Dodon e clar, el are misiune antistatală și prorusă, dar ce zice actuala „guvernare proeuropeană”, pentru care recuperarea memoriei istorice proeuropene trebuie să fie o condiție indispensabilă a existenței la putere? Se întreabă Octavian Țîcu. Istorcul se vede obligat să aducă în atenția opiniei publice necesitatea explicării acestui fenomen al exterminării moldovenilor prin înfometare, care pentru mulți mai este privit ca un accident al naturii, o consecință a secetei și războiului.