În opinia vicepremierului, acest potențial de creștere poate fi asigurat, în primul rând, de exportul pe piața comunitară a producției animaliere, segment nevalorificat până în prezent de Republica Moldova din motive tehnice, dar autoritățile lucrează in direcția respectivă atât cu partenerii europeni, cât și cu companiile naționale. ”În primul rând, companiilor naționale trebuie să îndeplinească condițiile sanitare și veterinare admise de UE, să fie incluse în lista agenților economici cu drept de export pe piața comunitară. Plus la toate, pe intern, trebuie să armonizăm legislația pe segmentul dat, acredităm laboratoarele conform standardelor UE și să creăm lista companiilor acreditate. La moment, noi lucrăm în direcția respectivă, inclusiv încurajăm companiile să înceapă procedurile de acreditare”, a subliniat ministrul Economiei și Infrastructurii.

Analizând evoluția exporturilor, vicepremierul Octavian Calmîc a mai accentuat că în 2017 Republica Moldova a înregistrat cel mai mare ritm de creștere a exporturilor din ultimii 5 ani, de circa 15% atât pe piața UE, cât și cea din CSI, iar asortimentul de produse s-a diversificat forte mult în ultimii doi ani, datorită apariției ideilor inovatorii aplicate de antreprenori, unor produse noi pe diferite domenii. ”Grație măsurilor întreprinse de Guvernul Republicii Moldova privind crearea unor condiții preferințiale pentru mediul de afaceri, țara noastră a devenit un teritoriu atractiv pentru investiții, o punte de circulație liberă a mărfurilor atât pe piața UE și CSI, cât și alte piețe internaționale”, a punctat ministrul Economiei și Infrastructurii.

În context, Octavian Calmîc a menționat că autoritățile au un program viabil de dezvoltare economică a țării, cu soluții pe termen scurt, mediu și lung, care într-un final va permite transformarea Republicii Moldova dintr-o țară preponderent agrară în una industrializată cu produse competitive atât pe piața internă, cât și cea externă.  ”Scopul nostru este de a transforma Republica Moldova într-o zonă de procesare a produselor și prestare de servicii calitative, solicitate pe toate piețele mondiale”, a spus Octavian Calmîc.

La rândul său, șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko a spus că este impresionat de ”Moldova Business Week 2017”, care într-adevăr este cel mai important eveniment de afaceri din Moldova. Diplomatul a subliniat că DCFTA consolidează și modernizează economia Republicii Moldova, ușurează comerțul și sporește capacitatea de export. ”Totodată, DCFTA este și un instrument de atragere a investițiilor în Moldova. În ultimii ani asistența UE a fost orientată pentru implementarea reformelor în domeniul climatului de afaceri, facilitarea comerțului, susținerea educației vocaționale”, a punctat oficialul european.

Datele statistice indică că la valorificarea cotelor la exportul de cereale, utilizând mecanismul existent anti-circumvenție, se constată că majoritatea pozițiilor tarifare au înregistrat un supra-export  pe parcursul anului 2017, până la 1 septembrie 2017, spre exemplu, cota la grâu a fost valorificată în proporție de 362% (271 719 tone), la cereale prelucrate - 436% (10 889 tone), la zahăr -81%, la porumb -72%. În ceea ce privește valorificarea contingentelor tarifare la exportul de fructe în UE, s-au înregistrat exporturi semnificative la struguri  și prune, contrar merelor, care au cunoscut o valorificare modestă reieșind din diverși factori economici exogeni și endogeni. La moment, 1360 de companii, 60% din numărul total de companii exportatoare, livrează producția și serviciile sale spre piața UE, valorificând 2101 poziții tarifare exportate în UE.