Mai mult de 90% din excesul de căldură captat de emisiile de gaze cu efect de seră este absorbit de oceane. Recordurile, începând cu anul 1958, au arătat o creștere necruțătoare a temperaturii oceanelor, cu o accelerare a căldurii după 1990.

Temperaturile de suprafață ale mării au o influență majoră asupra vremii la nivel global. Oceanele mai fierbinți contribuie la supraîncărcarea vremii extreme, ducând la uragane și taifunuri mai intense și la mai multă umiditate în aer, ceea ce aduce ploi și inundații mai intense. De asemenea, apa mai caldă se extinde, ridicând nivelul mării și punând în pericol orașele de coastă, conform The Guardian.

Temperatura oceanelor este mult mai puțin afectată de variabilitatea naturală a climei decât cea a atmosferei, ceea ce face din oceane un indicator incontestabil al încălzirii globale.

Anul 2022 ar putea fi declarat drept al patrulea sau al cincilea cel mai cald an înregistrat pentru temperaturile aerului la suprafață, atunci când se vor aduna datele finale. În cursul anului 2022, am asistat la al treilea eveniment La Niña consecutiv, care reprezintă faza mai rece a unui ciclu climatic neregulat centrat pe Pacific, care afectează modelele meteorologice globale. Când El Niño revine, temperaturile aerului la nivel global vor fi impulsionate și mai mult.

Echipa internațională de oameni de știință care a realizat noua analiză a căldurii oceanice a concluzionat:

„Ciclurile de energie și de apă ale Pământului au fost profund alterate din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de activitățile umane, determinând schimbări omniprezente în sistemul climatic al Pământului”, au spus cercetătorii.

„Măsurarea oceanelor este cea mai precisă modalitate de a determina cât de dezechilibrată este planeta noastră. Avem parte de fenomene meteorologice mai extreme din cauza încălzirii oceanelor, iar acest lucru are consecințe enorme în întreaga lume”, a declarat profesorul John Abraham, de la Universitatea St. Thomas din Minnesota, SUA.

Cercetările publicate recent de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA au arătat că multe fenomene meteorologice extreme din 2022 au devenit mai probabile și mai intense din cauza crizei climatice, cum ar fi ploile abundente care au provocat inundații devastatoare în Ciad, Niger și Nigeria.

Măsurătorile fiabile ale temperaturii oceanelor datează din 1940, dar este probabil ca oceanele să fie acum la cea mai ridicată temperatură din ultimii 1.000 de ani și să se încălzească mai repede decât oricând în ultimii 2.000 de ani.

Analiza, publicată în jurnalul Advances in Atmospheric Sciences, a folosit date privind temperatura, colectate de o serie de instrumente din oceane.

În 2022, oceanele au absorbit cu aproximativ zece zettajouli mai multă căldură decât în 2021, ceea ce echivalează cu faptul că fiecare persoană de pe Pământ ar folosi 40 de uscătoare de păr toată ziua și în fiecare zi.

Cercetătorii au analizat, de asemenea, salinitatea, care, împreună cu temperatura, determină densitatea apei și este un factor vital al circulației oceanice. Un indice al variabilității salinității în oceane a atins un nivel record în 2022, demonstrând o amplificare continuă a ciclului hidrologic global.

O altă caracteristică importantă a oceanelor este stratificarea. Aceasta, în funcție de densitate, devine mai puternică. Acest lucru limitează amestecul apelor mai adânci, mai reci și mai bogate în nutrienți cu apele de suprafață.

În octombrie, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a raportat că există o concentrație atmosferică a tuturor gazelor principale cu efect de seră, respectiv dioxid de carbon, metan și oxid de azot, care a atins niveluri record.

„Ne îndreptăm în direcția greșită”, a declarat șeful OMM, profesorul Petteri Taalas.