Oamenii de știință de la Universitatea din Arizona au propus construirea acestui depozit pe care îl consideră o „poliță de asigurare modernă” pentru 6,7 milioane de specii de pe Pământ. Mostrele ar urma să fie conservate criogenic și să fie ascunse în interiorul unei serii de peșteri și tuneluri construite în subteran pe Lună.

Ei spun că seiful ar putea proteja materialul genetic în eventualitatea „anihilării totale a Pământului”, care ar putea fi declanșată de o scădere majoră a biodiversității.

Totuși, mai e mult până să poată fi făcuți primii pași concreți pentru construirea unui astfel de buncăr.

„Pământul este în mod natural un mediu volatil”, spune cercetătorul Jekan Thanga, profesor de inginerie aerospațială și mecanică la Universitatea din Arizona.

„Ca oameni, am fost aproape de extincție în urmă cu aproximativ 75.000 de ani, când a avut loc erupția supervulcanului Toba, care a provocat o perioadă de răcire a planetei de 1.000 de ani și, potrivit unor cercetători, a dus la o scădere a diversității umane. Deoarece civilizația umană are o amprentă atât de mare, dacă s-ar prăbuși ar putea avea un efect negativ în cascadă asupra restului planetei”, a adăugat el.

„Seifuri ale Apocalipsei” există deja pe Pământ: Global Seed Vault, de exemplu, care găzduiește aproape 1 milion de mostre de semințe, este situat pe o insulă îndepărtată din Svalbard, un arhipelag aflat între Norvegia și Polul Nord.

Într-o lucrare prezentată la începutul acestei luni, echipa de la Universitatea din Arizona crede că acest concept de seif ar putea ajuta la conservarea vieții pe Pământ în cazul distrugerii planetei.

Cercetătorii spun că proiectul depinde de progresele în tehnologia crioconservării. Semințele ar trebui răcite la minus 144 de grade Celsius, în timp ce celulele stem trebuie depozitate la minus 166 grade Celsius. Dar, la astfel de temperaturi, părțile metalice ale buncărului ar putea îngheța sau s-ar putea lipi una de alta.

O altă problemă este faptul că cercetătorii nu știu în prezent modul în care lipsa gravitației ar putea afecta semințele conservate sau cum ar urma să se desfășoare comunicarea cu o bază terestră.

Oamenii de știință au descoperit în 2013 o rețea de aproximativ 200 de tuneluri de lavă sub suprafața Lunii, formate în urmă cu miliarde de ani.

Acesten tuburi cu diametrul de 100 de metri ar putea oferi adăpostul perfect pentru prețioasa încărcătură, protejând-o de radiațiile solare, de schimbările de temperatură și de micrometeoriți, spun cercetătorii de la Universitatea din Arizona. Buncărul subteran ar urma să fie alimentat de panouri solare, iar accesul s-ar face printr-o rețea de ascensoare.

Oamenii de știință spun că ar fi necesare 250 de lansări de rachete pentru a transporta aproximativ 50 de eșantioane din fiecare din cele 6,7 milioane de specii terestre pe Lună.