„Limba română este elementul care ne coagulează. Ar trebui să fie o condiție sine qua non pentru toată societatea, nu doar pentru profesorii de română”, a subliniat profesoara, explicând că lupta pentru corectitudinea limbii ține, în esență, de respectul față de identitate.

Unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale Mariei Butuc-Brigai este „Picătura de limbă”, o serie de videoclipuri scurte în care explică greșeli frecvente de exprimare și oferă alternative corecte.

Inițial, proiectul trebuia să se numească „Pastila de limbă”, a spus în cadrul emisiunii, Maria Butuc-Brigai, însă ideea a fost abandonată pentru a evita confuziile cu alte inițiative similare. Soluția a venit natural: „picătura”, simbol al acumulării lente, dar constante.

„Mi-am spus că nu pot face totul deodată. Dar o picătură pe zi poate schimba ceva. Și picătură cu picătură se face o mare”, a explicat profesoara.

În prezent, comunitatea din jurul proiectului numără zeci de mii de urmăritori, iar reacțiile vin inclusiv din școli, acolo unde elevii discută greșelile prezentate în videoclipuri și le recunosc în vorbirea curentă.

În analiza sa, profesoara atrage atenția asupra fenomenului de calchiere din alte limbi, în special din rusă, dar și asupra amestecului necontrolat de englezisme și jargon urban.

Expresii precum „cum la tine?”, „i se primește”, „necătând că…” sau utilizări greșite ale unor termeni sunt, în opinia sa, semne ale unei vorbiri neîngrijite, care ajunge să devină normă socială. „Ajungem să vorbim o „salată” lingvistică: nici română, nici altceva. Nu am nimic cu limbile, dar fiecare trebuie folosită la locul ei. Limba română, când o folosești, trebuie respectată”, a spus ea.

Profesoara a subliniat și importanța accentului corect, menționând că multe cuvinte sunt rostite greșit chiar și în spațiul public, ceea ce contribuie la perpetuarea erorilor.

În contextul educației contemporane, Maria Butuc-Brigai consideră că rolul profesorului s-a schimbat radical. Dacă odinioară acesta era principala sursă de informație, astăzi el devine mai degrabă un ghid. „Copilul poate afla orice de acasă. Rolul meu nu mai este să transmit, ci să orientez, să inspir, să confirm sau să corectez”, a explicat ea.

În același timp, profesoara insistă asupra responsabilității colective: nu doar profesorii de limba română, ci întregul corp didactic și societatea trebuie să susțină un model de exprimare corectă.

Referindu-se la elevii de azi, profesoara spune că aceștia sunt mai expuși informației ca oricând, dar și mai vulnerabili în fața excesului de conținut nefiltrat. „Ei au acces la tot, dar tocmai de aceea trebuie să învețe să distingă între corect și incorect, între esențial și superficial”, a spus ea.

Pentru Maria Butuc-Brigai, soluțiile sunt clare: lectură constantă, conștientizarea limbajului și formarea unui vocabular activ.

„Dacă vrei să vorbești bine, trebuie să citești. Și trebuie să-ți notezi cuvintele noi. Altfel, ele se pierd”, a spus profesoara, care mărturisește că are mereu asupra sa caiete de vocabular sau note în telefon. Ea consideră că un cuvânt folosit fără înțelegerea sensului său poate duce la ridicol, mai ales în contexte formale, unde fiecare exprimare devine o carte de vizită.

Dincolo de gramatică și corectitudine, profesoara vede limba ca pe o formă de memorie colectivă, modelată de istorie și experiențe sociale. „Limba română a fost pusă la încercare de-a lungul istoriei. Tocmai de aceea, astăzi, felul în care vorbim spune cine suntem”, a afirmat ea.

În final, Maria Butuc-Brigai reduce totul la o idee simplă, dar esențială: limba maternă este o relație de grijă, nu doar de utilizare. „Nu poți spune că îți iubești limba, dacă nu o respecți. Limba română trebuie iubită așa cum îți iubești părinții”, a conchis profesoara în cadrul emisiunii „Oamenii Cetății”.