Oamenii Cetății | Ministrul Culturii Sergiu Prodan: Cultura se naște din frământările spirituale ale neamului, este pâinea sufletului. Dacă nu este crescută, dacă este boț de aluat, degeaba am pus ingredientele

  • 20 Iunie 18:14
0%
00:00:00
00:00:00

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, regizor, scenarist, producător, fost președinte al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova, profesor de regie și film la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, fost director general al Companiei Publice Teleradio-Moldova, a fost invitatul Emisiunii ”Oamenii cetății” de la Radio Chișinău. În cadrul interviului oficialul a vorbit despre ce înseamnă cultura unui popor, ce ar trebui să facă oamenii de cultură în vremuri dramatice precum războiul, cum i s-a schimbat viața de când a devenit ministru, cât de strânse sunt legăturile cu România în domeniul cultural dar și despre cum a adus de la Vilnius al doilea număr al revistei Glasul, prima publicație în grafie latină din Republica Moldova.

Cultura este de fapt esența unui popor, susține ministrul Sergiu Prodan.

”Știți, se zice că atunci când  ajungi să te repeți, să te citezi pe tine însuți, e lipsă de imaginație, dar eu voi fi nevoit să mă repet și voi spune încă o dată: „ Cultura unui popor nu este arta. Arta de fapt este manifestarea culturii. Cultura unui popor înseamnă o stare interioară de spirit, a sufletelor oamenilor sincronizate între ele pe aceeași lungime de undă”.  Atunci când un popor se poate sincroniza într-o undă mare, generală, cred că această energie spirituală  se numește cultura poporului.”    

În vremuri de restriște oamenii de cultură dau sensul rezistenței. Reziliența unui neam depinde nu de starea financiară, ci de starea spirituală, de cultură, este de părere Sergiu Prodan.

”Sunt sute de exemple, nu vreau să le aduc acum în discuție, din cel de-Al Doilea Război Mondial, când cultura era de fapt ultima redută. Istoria cu Churchill când prin anul 1942 a întrebat: De ce în bugetul țării sunt atât de puțini bani pentru cultură? Și i-au răspuns: Domnule prim-ministru, dar noi suntem în război, trebuie să dăm bani pentru a învinge în război, nu avem bani acum pentru cultură. ”Păi, - a zis el, dacă nu avem cultură atunci pentru ce luptăm?” Este o întrebare esențială și vedem vecinii noștri, poporul ucrainean care dă dovadă de o rezistență și de o mobilizare totală a tuturor forțelor, inclusiv spirituale. Uitați-vă ce imaginație bogată au în comunicarea despre război. Această cultură a poporului de fapt le dă forță de a rezista, le dă sens greutăților prin care trec și eforturilor pe care le depun.”

În august se va împlini un an de la preluarea mandatului de Ministru al Culturii. Potrivit lui Sergiu Prodan 80% din durata acestuia a avut loc într-o situație de stare excepțională.

”Să guvernezi pe timp de ”stare excepțională” este o guvernare, să zic așa, cu instrumente foarte limitate la dispoziție. Noi în august am venit la guvernare și imediat, în septembrie, a fost marele scandal cu situația pandemică. Am fost nevoiți să introducem  vaccinarea obligatorie. Am trecut de acel val groaznic pandemic în care au decedat foarte mulți oameni, din păcate, medici, oameni de cultură, pe care i-am pierdut irecuperabil. După asta a venit imediat, în octombrie, criza gazelor. Scumpirea bruscă, neașteptată după acele negocieri. După a venit un mic respiro după care iarăși a venit COVID-ul puternic, după care a venit războiul. Până acum suntem în această stare de criză permanentă deja avem o obișnuință, o rezistență și o deprindere să guvernăm în această stare de lucruri. Desigur, în asemenea timpuri nu putem vorbi, din păcate, de toate inițiativele bune, de toate proiectele frumoase și de construcția unui sistem puternic și autosuficient. Trebuie să facem față provocărilor, crizelor,  să nu admitem catastrofe.”

În cadrul interviului ministrul Sergiu Prodan a vorbit și despre relația cu România în domeniul cultural:

”Relațiile în domeniul cultural cu România sunt foarte strânse, foarte cordiale și foarte prietenești, dar vreau să vă spun, colaborarea acestor două sisteme de serviciu în favoarea culturii nu depinde în mare măsură, nicidecum în totalitate de voința miniștrilor, depinde de oamenii de cultură care trebuie să înainteze, să genereze idei noi de colaborare, de proiecte comune pe care noi vom avea posibilitatea să le susținem. Este foarte important să avem aici în Rep. Moldova structuri de implementare a politicilor în domeniul culturii. Ministerul este instituția de crearea a politicilor, dar și implementarea lor este extrem de importantă, deoarece o implementare proastă distruge ideea(…)

Vom înainta propuneri către guvern de creare a subdiviziunilor Ministerului Culturii, a Agențiilor de implementare a politicilor în mare parte similare cu cele din România pentru a putea acționa sincron, pentru a avea același instrument în mână și a putea implementa proiecte comune astfel încât să nu fim nevoiți să pierdem timp și efort cu ajustarea sistemelor. Am discutat cu domnul Romașcanu (n.r. ministrul Culturii din România, Lucian Romașcanu), vom organiza mai multe ședințe aici la Chișinău, vom invita specialiști, funcționari din România care ne vor consilia. Ideea este să nu repetăm greșelile, să preluăm doar practicile bune. Ne dorim crearea unui Institut al Patrimoniului Național care să aibă mai multe compartimente. Un organism unic care are tabloul implementării politicilor în domeniul protecției patrimoniului, protejării și valorificării patrimoniului”, declară Ministrul Culturii Sergiu Prodan.

Pe când era student la Moscova, venit în vacanță, Sergiu Prodan s-a oferit în calitate de șofer pentru a aduce de la Vilnius, în Rep. Moldova, al doilea număr al Revistei ”Glasul”, prima publicație în grafie latină.

”Eram tânăr, eram student la Moscova și am venit vara în vacanță. Părinții aveau o mașină pe care o conduceam eu, o Lada Pickup – 02, mică dar încăpătoare. Și cineva m-a întrebat dacă vreau să merg cu ei. Cu o condiție: ”dacă îți spunem unde, sau mergi cu noi, dacă spui nu, nicio problemă, dar noi te încuiem într-un apartament și stai trei zile, nu ieși de acolo.”Asta ca să se excludă varianta scurgerii de informații. E clar că KGB-ul era cu radarele pe toate aceste publicații de limbă română. Când am aflat despre ce este vorba am spus că merg. În seara aceea am plecat spre Vilnius. Acolo erau mai multe mașini mici, dar a mea era cea mai voluminoasă. Am pus, știți, ouăle să nu fie în același coș. Erau câteva mașini mai mici cu câte un număr de exemplare mai mic. Mergeau în față în caz că erau reținute, eu trebuia cumva să scap. Mergeau în față ca să fie opriți în caz că ne vâna cineva. A fost o aventură, într-adevăr. Nu pot spune că a fost un act de curaj pentru că în fond nu știu dacă am riscat pe-adevăratelea cu ceva. În orice caz eu nu am știut și nu am resimțit niciodată acest lucru(…)

Deci primul număr a fost cumva extrem de clandestin, și nu a fost scos la lumina zilei. A fost repartizat între cunoscători și prieteni, cumva în secret. Dar al doilea număr, cel pe care l-am adus eu a fost scos la lumină a doua zi, distribuit deschis printre toți cei veniți la Cenaclu, inclusiv lui Mircea Snegur i s-a înmânat un exemplar”.

În calitate de regizor Sergiu Prodan a participat la Festivaluri Internaționale de Film și a obținut mai multe premii pentru filmele „Patul lui Procust”, „Copii măcelarului”, „Cea mai bună dintre lumi, sau o simplă zi de toamnă”, „Paula”.  

”Dacă m-ați întrebat de prima dragoste, atunci totuși e teatrul, pentru că prima facultate este teatrul, pe care l-am părăsit, l-am abandonat ca primă dragoste și într-un fel m-am căsătorit cu filmul. Filmul a constituit esența întregii vieți. Filmele au fost extrem de puține. Cinematografia pe care am făcut-o cândva pot spune că a fost din pleiada cinematografiei sovietice care din păcate nu a reușit să dea suficiente rădăcini și lăstari noi, la un moment dat a fost o mare ruptură și iată acum noua generație de cineaști care apare are foarte puține conexiuni cu cinematografia veche.

Îmi vine greu să remarc care au fost filmele mele preferate pe care le-am făcut, cu toate că am făcut și fac în continuare filme. Am venit în acest mandat și nu mi-am dus la capăt filmul pe care îl fac de mulți ani și e aproape gata. Sper ca în toamna aceasta să ies în fața spectatorilor cu un nou film la studioul pe care am avut onoarea să-l conduc. Ca și regizor, ca și producător, am făcut foarte multă publicitate. Mă mândresc cu aceste clipuri publicitare. Mă mândresc cu faptul că am lucrat cu oameni deosebiți care au dat o valoare extraordinară culturii prin acele filmulețe scurte, care fac asta în continuare. Mă refer în primul la regretatul Viorel Mardare care acum îmi lipsește extrem de mult. El era marele artist care niciodată nu ar fi putut să fie funcționar. Mă refer la Tudor Pâslarul care activează în continuare și face spoturi superbe ți vreau să facem o campanie puternică de motivare despre ce este Rep. Moldova. Noi din păcate în acești 30 de ani nu am dat un răspuns ferm despre ce suntem noi. Cumva suntem despre toate câte un pic și despre nimic concret. Asta nu e bine. Noi trebuie să avem un vis. Și acest vis trebuie formulat. Dar el nu poate fi formulat în liniștea unui birou de minți deștepte. Acest vis se naște din frământări spirituale ale neamului, și aceste frământări spirituale se numesc cultură. În această frământare crește pâinea neamului, crește pâinea sufletului, crește cultura. Poate astfel găsim de fapt o formulă pentru ce este cultura. Este pâinea sufletului. Dacă nu este crescută, dacă este boț de aluat degeaba am pus ingredientele acolo. Am stricat făina, apa și drojdia. Deci trebuie să avem talentul, trebuie să aveam rugăciunea pe care o spunem…”

Tags

Alte Noutati

LIVE: MUZICĂ
Meteo Chișinău
19,96
Cer senin
Umiditate:83 %
Vint:4,12 m/s
Fri
23
Sat
23
Sun
23
Mon
19
Tue
19
Arhivă Radio Chișinău