„Știam de mică ce o să devin”, mărturisește Ana. După ce a studiat vioara timp de șapte ani la Școala de Muzică „Eugen Doga”, s-a înscris la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, alegând specializarea canto academic. Deși, familia ei era apropiată de muzica populară, Ana a început să cânte la vioară, pentru ca mai târziu să facă tranziția spre canto, sub influența părinților. „Auzind în casă doar muzică populară, evident mi-am dorit să fac canto popular, dar tata mi-a spus că dacă aleg canto academic, voi putea cânta orice gen de muzică”, își amintește ea.

Lecțiile de vioară au fost dificile, mărturisește artista, dar tata i-a insuflat un principiu care a ghidat-o toată viața: „Dacă lași vioara pe o zi, ea te lasă pe două. Dacă o lași pe două, te lasă o săptămână și așa mai departe.” Acest sfat i-a rămas în minte și a învățat că numai prin muncă constantă poate să avanseze în carieră, a spus ea.

Ana Raiu povestește că a aplicat la studii și la Colegiul de Coreografie, la dorința mamei sale, la care, însă, nu a fost admisă. „Tata s-a bucurat foarte mult când a aflat că nu am fost admisă la dans. A doua zi, m-am înscris direct la școala de muzică”. Alegerea de a studia canto clasic s-a dovedit a fi una inspirată. În prezent, mezzo-soprana recunoaște că își dorește să cânte din suflet, nu doar pentru public, ci și pentru propria satisfacție artistică. „Îi mulțumesc tatei și mă bucur că l-am ascultat. Canto academic mi-a deschis multe uși și mi-a permis să cânt și muzică populară, dar și alte genuri”, spune Ana Raiu.

Ana Raiu cântă cu pasiune atât muzică orientală, cât și religioasă. Ea crede că muzica orientală „o are în sânge”, mărturisind că, în general, cultura orientală este foarte apropiată de sufletul ei. Una dintre provocările acestei muzici, spune ea, este cântatul în limba arabă, care presupune interpretarea unor note lungi pe consoane, precum „b”, ceea ce o face mai dificilă decât cântatul pe vocale.

Pe de altă parte, dragostea aristei pentru muzica religioasă a apărut în mod natural încă din liceu, când a început să cânte în biserică, considerând că „Biserica a fost prima scenă” unde și-a dezvoltat abilități muzicale. Pasiunea pentru muzica psaltică s-a trezit din întâmplare, atunci când a descoperit pe YouTube muzică psaltică grecească. Aceasta i-a plăcut enorm, iar legătura dintre muzica orientală și psaltică i s-a părut firească, având în vedere influențele bizantine comune. Deși, inițial nu a reușit să interpreteze acest gen, ea nu s-a dat bătută, continuând să-și cizeleze tehnicile vocale necesare pentru a reda corect muzica psaltică, un gen care „impune abilități speciale ale vocii”.

„Muzica joacă un rol foarte important în viața mea”, spune Ana. Deși a avut multe tentative de a se reprofila și de a încerca alte domenii, muzica a rămas pe primul loc. „Tot timpul mi-am zis: de ce să renunț? Dacă Dumnezeu m-a înzestrat cu acest talent, de ce să nu-l valorific și să-l împărtășesc cu alții? De ce să sting acest foc din mine?”, se întreabă Ana Raiu.