„Consumatorii cer produse în ambalaje reciclabile sau chiar fără ambalaj, dar, din păcate, marile lanțuri de magazine din Republica Moldova continuă să vândă produse – patru roșii, trei castraveți, orice – în caserole din polistiren negru sau alb, acoperite cu pelicule care nu pot fi reciclate. Este o practică nocivă, iar acest tip de ambalaj ajunge direct la groapa de gunoi. În continuare se utilizează ambalaje din polistiren în cantine. La contactul cu temperaturi ridicate, cum ar fi în cuptorul cu microunde, aceste materiale pot elibera benzen – o substanță extrem de periculoasă pentru sănătate”, a explicat Aurelia Bahnaru.    

În ceea ce privește gradul de pregătire al Republicii Moldova pentru implementarea directivelor europene privind reciclarea și economia circulară, experta a declarat că suntem foarte puțin pregătiți. „Poate că la nivel legislativ sau pe hârtie lucrurile par într-o oarecare ordine, dar în practică stăm extrem de prost. Avem mult de lucru în această direcție. Nu e suficient doar să sperăm că se vor schimba lucrurile, ci trebuie să acționăm concret.”

Aurelia Bahnaru a vorbit și despre confuziile frecvente privind conceptul de economie circulară în Republica Moldova, dar și despre obstacolele reale care împiedică tranziția către un sistem sustenabil: „Există peste 200 de definiții ale economiei circulare, dar ceea ce observ frecvent este o interpretare greșită a acestui concept. Mulți cred că, dacă fac colectare separată a deșeurilor sau implementează anumite sisteme, deja contribuie la economia circulară. Însă aceasta este mult mai complexă. Economia circulară nu se rezumă doar la reciclare, ci înseamnă regândirea întregului proces de producție și consum, în așa fel încât resursele să fie folosite cât mai eficient. Este despre a produce utilizând mai puține resurse, despre a crea produse de calitate, care pot fi reparate, recondiționate, reutilizate și reintegrate în circuitul economic. Extinderea duratei de viață a produselor și dezvoltarea unor servicii precum reparația sau recondiționarea ar trebui să fie integrate în modelele de afaceri”, a afirmat experta.

Aurelia Bahnaru atrage atenția asupra problemelor grave privind reciclarea în Republica Moldova: „Doar aproximativ 3% din deșeurile din plastic ajung efectiv să fie reciclate. La nivel global, peste 90% din plastic nu este reciclat. Complexitatea materialelor, mai ales în ambalaje care conțin 3-4 tipuri de plastic combinate, face reciclarea aproape imposibilă din punct de vedere tehnologic și economic. În lipsa infrastructurii moderne, deșeurile ajung, de cele mai multe ori, la groapa de gunoi.”

De asemenea, Aurelia Bahnaru a atenționat și asupra provocărilor cu care se confruntă agenții economici care doresc să implementeze principiile economiei circulare: „Agenții economici care sunt informați și bine documentați sunt mult mai stabili și mai siguri pe piața națională. Însă, implementarea economiei circulare este un proces complicat. Avem cazuri concrete în care agenții economici își creează propriile ambalaje, utilizând ca materie primă deșeuri din propriul proces de producție – resturi de materiale plastice, spre exemplu. Aceștia reușesc să reducă cu până la 50% costurile de producție și aprovizionare și asigură, în același timp, calitatea ambalajului pentru produsele lor. Cu toate acestea, întâmpină dificultăți majore în procesul de aprovizionare cu deșeuri, deoarece nu au autorizațiile necesare. Există reglementări suplimentare, neadaptate și nereflectate în legislație, care fac extrem de dificilă desfășurarea unor activități economice circulare. Practic, vorbim despre un model economic viabil, dar blocat de un cadru legal care nu este conceput din perspectiva sustenabilității. Este nevoie de îmbunătățiri urgente”, a menționat Aurelia.        

Emisiunea integrală în format video o puteți urmări pe link-ul de mai jos: