Trăim într-o perioadă dominată de crize, alegeri, propagandă și lupte pentru influență. Discutăm mult despre politică și putere, dar mult mai rar despre cei care scriu și transmit aceste realități pentru public. Jurnaliștii care lucrează cu faptele, nu cu iluziile. Despre jurnalismul de calitate și transformările prin care trece mass-media am vorbit cu Mădălin Necșuțu. 

După peste un deceniu de activitate în Republica Moldova și colaborări constante cu publicațiile europene, Mădălin Necșuțu spune că jurnalismul din Rep. Moldova a evoluat vizibil. Nu fără greșeli, dar cu multă muncă și dedicare. În opinia sa, presa din Republica Moldova a avut un rol esențial în procesele democratice recente, inclusiv în contextul electoral și la referendumul de anul trecut: „Cred că presa a jucat un rol major. Jurnaliștii au mers în sate, în raioane, au vorbit direct cu oamenii, au explicat ce înseamnă Uniunea Europeană. Într-un context în care propaganda rusă atacă constant parcursul european al Republicii Moldova, presa a depășit granița strictă a informării și a intrat, asumat, într-o zonă de explicare și clarificare publică”, spune Mădălin Necșuțu. 

Unde greșește presa din Republica Moldova

Întrebat care sunt cele mai mari slăbiciuni ale presei locale, jurnalistul spune că prima problemă este graba. Dorința de a fi rapid ajunge, uneori, să bată profesionalismul: „Informația corectă este mai importantă decât viteza. Au existat multe cazuri, dar și multe scuze publice tocmai pentru că termenii nu au fost verificați suficient. A doua vulnerabilitate este documentarea insuficientă, mai ales în televiziune. Lipsa de pregătire temeinică pe subiecte complexe poate duce la situații jenante, în care invitatul ajunge să corecteze jurnalistul în direct. A treia problemă ține de instabilitatea profesională a jurnaliștilor tineri. Plecarea rapidă dintr-o redacție în alta, fără a construi rădăcini și expertiză într-un loc, nu ajută pe termen lung. Ideea că, dacă nu ajungi șef până la 30 de ani, ai eșuat - este o prostie. Sunt jurnaliști mult mai influenți și mai importanți decât șefii lor, în multe redacții”, spune Mădălin Necșuțu. 

România și Republica Moldova: aceeași limbă, percepții diferite

Jurnaliștii de pe ambele maluri ale Prutului tind să privească superficial realitatea celuilalt, spune Mădălin Necșuțu: „În România există mult amatorism când vine vorba de Republica Moldova. Chiar și jurnaliști cu nume mari cred că o cunosc, dar o înțeleg foarte puțin.
Acest fenomen este reciproc. Și jurnaliștii moldoveni cad uneori în capcana de a crede că înțeleg politica românească doar pentru că vorbesc aceeași limbă”. 

Dincolo de analiză și meserie, jurnalismul vine cu un cost personal: „Sunt sacrificii foarte mari când pleci de acasă zece ani și nu-ți vezi copiii atât cât ți-ai fi dorit. La început, nu conta nici banul, nici confortul. Conta acea pasiune, adrenalina fiecărei investigații, a fiecărui proiect, a fiecărui om cu care interacționam. Mesajul meu pentru cei care vor să facă jurnalism este clar: nu e o meserie ușoară și nici romantică. Nu ajungi în marile redacții doar prin dorință. Ajungi prin muncă multă, sacrificiu și răbdare”, spune cu jurnalistul Mădălin Necșuțu.

Interviul integral îl puteți urmări pe link-ul de mai jos: