Într-o lume preocupată din ce în ce mai mult de impactul asupra mediului înconjurător, colectarea și reciclarea de deșeuri textile a devenit subiect de mare importanță. Textilele, cum ar fi hainele, lenjeria de pat și prosoapele, constituie o parte semnificativă din deșeurile solide și pot avea un impact major asupra mediului dacă nu sunt gestionate corespunzător.

Din păcate, astăzi hainele au devenit nu doar expresia stilului, ci și o sursă tot mai gravă de poluare. Industria modei este responsabilă pentru tone de deșeuri care ajung anual în gropile de gunoi, iar în Republica Moldova, lipsa unei infrastructuri adecvate pentru colectarea și reciclarea textilelor amplifică problema.

„Practic, purtăm pe noi plastic”, spune Aurelia Bahnaru, președinta Centrului e-Circular, invitată în cadrul emisiunii „Oameni și Idei” de la Radio Chișinău. Ea declară că „industria textilă este a doua cea mai poluantă din lume, iar Moldova nu are nici măcar o instalație de tratare a deșeurilor textile. Toate hainele aruncate ajung în depozitele de gunoi, unde, la fel ca plasticul, se descompun în sute de ani”.

„În Republica Moldova, nu avem nici o instalație de tratare a deșeurilor textile. Nici una. Nu avem nici un operator. Toate deșeurile practic care sunt aruncate în tomberoanele cu deșeurile municipale ajung la gropile de gunoi. Și asta în contextul în care, dacă pentru ambalaje electronice, baterii, procesele cumva sunt mai complexe. În această industrie, producătorii pot fi mult mai ușor implicați în regândirea proceselor și sunt opțiuni de a regândi producerea. Conform statisticilor, practic 90% din toate deșeurile textile sunt deșeuri care sunt rezultate după ce utilizezi produsul respectiv. Nimeni din producătorii actuali nu poartă răspundere pentru acest tip de deșeu”, a declarat Aurelia Bahnaru.

Fast fashion – moda rapidă și ieftină – este cauza acestei probleme ecologice. Oamenii cumpără mult, ieftin, poartă puțin și aruncă repede.

„Produsele nu sunt create să fie reparate. Ajungi să dai pe reparație cât ai dat pe produs”, mai adaugă Aurelia Bahnaru.

În loc să arunci hainele când se deteriorează, poți să le repari sau să le transformi în alte obiecte utile. De exemplu, o pereche de blugi vechi pot deveni o geantă sau o fustă. Prin aceste acțiuni, poți prelungi durata de viață a textilelor și să reduci necesitatea de a cumpăra haine noi, ne spune Dorina Lisnic, designer vestimentar. Ea propune o altă viziune – una în care hainele vechi capătă o nouă viață:

„Doar 1% din hainele produse la nivel global sunt reciclate. Restul, pur și simplu, dispar, iar schimbarea trebuie să vină din ambele direcții: și de la producători, și de la consumatori. Dacă e să vorbim de producător, lipsește o strictețe în ceea ce e permis să faci și ceea ce nu e permis să faci. Lipsesc regulile pentru producători - ca să nu mai producă atât de multe haine ieftine, de proastă calitate și care durează foarte puțin. Din partea consumatorilor de asemenea lipsește lipsa de informare. Oamenii nu sunt informați, nu știu ce cumpără, nu se uită pe eticheta de la haine. Nu înțeleg pe deplin care sunt efectele fast fashion-ului. Și nu își dau interesul să încerce să ducă un mod de viață mai sustenabil. Deci, vine din două părți. Aș vrea să cred că într-o zi moda sustenabilă va fi o normalitate, iar fast fashion-ul va fi ceva ieșit din tipare. Dar nu cred că se va întâmpla vreodată chestia asta. Totuși, e îmbucurător faptul că, pe ani ce trece, moda sustenabilă are un rol mai mare și mai mare”, a declarat Dorina Lisnic.     

În contextul parcursului european al Republicii Moldova, gestionarea deșeurilor textile nu este doar o problemă internă, ci și una ce ține de alinierea la standardele de mediu ale Uniunii Europene.

„Noi vrem în UE, dar trebuie să arătăm că suntem pregătiți să gestionăm sustenabil deșeurile. E nevoie de mecanisme clare, politici publice coerente și responsabilitate la toate nivelurile”, subliniază Aurelia Bahnaru, în cadrul emisiunii „Oameni și Idei” de la Radio Chișinău.

Ce putem face noi, ca simpli cetățeni? 

Putem dona hainele aflate în stare bună, le putem repara, refolosi sau transforma. Putem alege mai responsabil ce cumpărăm și de la cine.