OAMENI ȘI IDEI | Andreea Neaga, reprezentanta Coaliției Naționale „Viața fără violență”: „Problema este că violența digitală este adesea percepută ca fiind separată de cea fizică, deși ele sunt interconectate” (Video)

  • 05 Aprilie 14:00
OAMENI ȘI IDEI | Andreea Neaga, reprezentanta  Coaliției Naționale „Viața fără violență”:  „Problema este că violența digitală este adesea percepută ca fiind separată de cea fizică, deși ele sunt interconectate” (Video)

Violența în familie și violența asupra femeilor rămân printre cele mai grave probleme sociale. În Republica Moldova, există organizații și oameni care lucrează constant pentru prevenție și sprijinirea victimelor. Am discutat în cadrul emisiunii „Oameni și Idei”, de la Radio Chișinău cu Andreea Neaga, reprezentanta Coaliției Naționale „Viața fără violență”, care subliniază că în spatele statisticilor sunt povești reale și oameni care au nevoie de sprijin.

Radio Chișinău: Subiectul violenței domestice este deseori ascuns sau tratat ca o problemă privată. Totuși, realitatea arată că este un fenomen social profund, care afectează mii de oameni. Care este amploarea acestui fenomen în Republica Moldova?

Andreea Neaga: „Violența este mult mai răspândită decât pare la prima vedere și, de cele mai multe ori, rămâne ascunsă din cauza rușinii și a stigmatizării. Noi folosim frecvent termenul de „violență împotriva femeilor” pentru a evidenția faptul că femeile sunt afectate disproporționat. Statisticile arată că una din trei femei din mediul rural și una din patru din mediul urban au trecut printr-o formă de violență de-a lungul vieții. Asta înseamnă că fenomenul este profund înrădăcinat și, din păcate, normalizat în anumite contexte. Această realitate este legată și de modul în care societatea a fost construită în timp, inclusiv prin norme și structuri care au favorizat anumite roluri și au perpetuat inegalități”. 

Radio Chișinău: De ce multe victime nu primesc sprijin real atunci când cer ajutor?

Andreea Neaga: „Din păcate, există situații în care victimele sunt descurajate chiar de instituțiile la care apelează. Am întâlnit cazuri în care femeile care au sunat la poliție au fost sfătuite să nu depună plângere, fiind tratate ca și cum ar fi un incident izolat. Accesul la protecție depinde uneori de empatia individuală a celor implicați, ceea ce nu ar trebui să se întâmple într-un sistem funcțional. În plus, vedem cazuri în care agresorii scapă din cauza unor erori de procedură, fără ca acuzațiile să fie analizate în profunzime. Acest lucru transmite un mesaj periculos și descurajant pentru victime”. 

Radio Chișinău: De ce rămâne abuzul ascuns ani de zile?

Andreea Neaga: „Există mai multe cauze, dar una dintre cele mai importante este rușinea. Multe femei cresc cu ideea că trebuie să fie liniștite, să nu creeze conflicte și să păstreze familia unită cu orice preț. Din acest motiv, ele ajung să creadă că este responsabilitatea lor să suporte situațiile dificile, chiar și atunci când este vorba de abuz. În același timp, comunitatea sau familia extinsă evită să intervină, considerând că este o problemă privată. Această lipsă de reacție contribuie la menținerea și agravarea situației”. 

Radio Chișinău: Pe lângă legi și servicii, schimbarea mentalităților este esențială. Care sunt cele mai persistente stereotipuri despre femei și relații care alimentează violența?

Andreea Neaga: „Stereotipurile sunt încă foarte puternice și influențează modul în care oamenii gândesc și acționează. Există idei precum că bărbații ar trebui să ia deciziile sau că femeile ar fi, într-un fel, responsabile pentru comportamentul agresorului. Mai grav este că aceste convingeri sunt internalizate încă de la vârste fragede, atât de băieți, cât și de fete. Acest lucru limitează dezvoltarea personală și contribuie la normalizarea unor comportamente toxice”. 

Radio Chișinău: În ultimii ani, violența nu se mai întâmplă doar în spațiul fizic, ci și în mediul online. Tot mai multe femei se confruntă cu hărțuire și amenințări online. Este violența digitală un fenomen în creștere în Moldova?

Andreea Neaga: „Da, și este un fenomen tot mai prezent. Datele arată că cel puțin 60% dintre femei au trecut printr-o formă de abuz online. Problema este că violența digitală este adesea percepută ca fiind separată de cea fizică, deși ele sunt interconectate. În multe cazuri, abuzul online poate escalada în situații reale de pericol. În plus, anonimatul oferit de mediul online face dificilă identificarea și sancționarea agresorilor, ceea ce crește vulnerabilitatea victimelor. În același timp, este esențial să înțelegem că violența nu este o problemă individuală, ci una colectivă, care ne privește pe toți”. 

„Trebuie să înțelegem că violența nu ține cont de statut social, venit sau mediul din care provii. Ea poate apărea în orice familie. Este important să înțelegem că nu trebuie să intervenim doar după tragedii, ci înainte. Asta înseamnă investiții în educație, prevenție și promovarea unor relații bazate pe respect și egalitate. Doar prin schimbarea modului în care privim aceste situații putem reduce cu adevărat fenomenul”, a subliniat comunicatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență”, Andreea Neaga. 

Interviul integral îl puteți urmări mai jos:

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Bună dimineața, România!
Meteo Chișinău
18,29
Cer senin
Umiditate:92 %
Vint:3,14 m/s
Thu
25
Fri
24
Sat
23
Sun
24
Mon
24
Arhivă Radio Chișinău