Cartea „Istoriografia separatismului transnistrean (1989-2005)”, ediția a II-a, conține trei capitole. Conferențiarul universitar, Liliana Rotaru, a remarcat că în primul capitol sunt puse în discuție separatismul transnistrean reflectat în lucrările autorilor din Republica Moldova. Capitolul se încheie cu demonstrarea dimensiunilor economice și geopolitice ale evenimentului. Al doilea capitol depășește hotarele înguste ale Republicii Moldova și face deosebire dintre discursul istoriografic: cel european și american, și cel din România, oprindu-se mai mult la rolul Federației Ruse în acest conflict. În cel de-al treilea capitol autoarea vorbește despre publicațiile pro-separatiste, dar și lucrările unor istorici din Republica Moldova care promovează cauza separatismului transnistrean.

Liliana Rotaru a spus că este foarte important să fie vărsat adevăr asupra faptelor, evenimentelor și proceselor istorice, să nu fie instrumentalizată istoria și oamenii să nu se lase manipulați. În opinia sa, lucrarea este o combinare dintre istoric și politic. Cartea prezintă, într-o ordine bine aleasă, reflectarea separatismului transnistrean în lucrările autorilor din Moldova, iar autoarea face o incursiune în istoria spațiului numit transnistrean ca identitate teritorială românească.

Autoarea Lidia Prisac spune că abordarea diferendului transnistrean se percepe la trei niveluri. Primul ar fi caracteristic pentru actorii mici, cei care au fost afectați și marcați de acel război. Un alt nivel ține de clasa politică și cel de-al treilea nivel ține de abordarea din perspectivă științifică a subiectului.

Proiectul a prins contur în 2006. Prima ediție a lucrării a apărut în 2008, într-un tiraj mic, la Iași. În a doua ediție autoarea relevă că a încercat să includă unele lucrări care au apărut după 2005. În opinia sa, atât timp cât conflictul este înghețat, lucrări o să apară și acest subiect va avea altă anvergură, reieșind din ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Profesorul universitar Anatol Petrencu, a remarcat că această carte are caracter istoriografic, conține ceea ce au scris istoricii de aici, istoricii din România și cei din  Occident despre război și ce au scris și apărătorii separatismului. Autoarea constată că conflictul cu regimul separatist nu este unul etnic sau lingvistic, pentru că sunt aduse dovezi că tiraspolenii au început să studieze ei limba română (moldovenească). Este o dovadă că rusolingvii au acceptat ideea de renaștere națională, de independență, dar intervine factorul politic și cel geopolitic, care au stopat procesul de armonizare a relațiilor și a format piedici în democratizarea în continuare a Republicii Moldova, de frica unirii cu România.

Astăzi se fac 29 de ani de la începerea conflictului armat de la Nistru, din 1992.