Pentru al doilea an consecutiv, Columbia se clasează în fruntea acestui clasament macabru, cu 65 de activiști și lideri comunitari uciși pentru angajamentul lor în favoarea apărării naturii. În afară de Columbia, crimele se concentrează în Mexic (30), Filipine (29), Brazilia (20), Honduras (17) și în alte peste 15 țări.

Aproape 'trei atacuri din patru' au avut loc în America Centrală și în America de Sud, adaugă Global Witness, care subliniază că aceste atacuri sunt în creștere constantă din 2018.

Victimele au mai multe în comun: 70% dintre ele militau pentru a pune capăt defrișărilor și toți, exceptând unul, trăiau în țări în curs de dezvoltare.

O treime făceau parte din popoarele indigene. Global Witness ține aceste statistici din 2012 și constată în acest cel mai recent raport o creștere constantă a acestui tip de crime în ultimii trei ani (167 în 2018 și 212 în 2019).

În acest an, ONG-ul a vrut să atragă atenția asupra 'industriilor care sunt cauza crizei climatice și atacurilor împotriva apărătorilor mediului'. Exploatarea lemnului, construcția de baraje, agro-industria și exploatarea minieră sunt sectoarele legate de majoritatea asasinatelor.

'Cererea de profituri tot mai mari (...) cu un preț cât mai mic posibil pare să se traducă întotdeauna la final prin ideea că cei care împiedică proiectele trebuie să dispară', a comentat jurnalistul american Bill Mckibben, specialist în probleme de mediu, citat în raport. Printre recomandările sale, ONG-ul îndeamnă Organizația Națiunilor Unite (ONU) să 'recunoască oficial dreptul la un mediu sănătos', un 'vid enorm' în sistemul actual de apărare a drepturilor omului.