Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat fundamental securitatea europeană și va diviza Europa pentru o lungă perioadă de timp.

După Ucraina, Moldova este poate cel mai afectat stat și trebuie să facă față simultan afluxului fără precedent de refugiați, perturbărilor masive ale comerțului, încetinirii economice, creșterii dramatice a prețurilor la energie, escaladării dezinformării și încercărilor cinice de a reaprinde conflictul transnistrean. Moldova este foarte vulnerabilă, din cauza dependenței sale de gaze și energie de Rusia.

Sunt în joc parcursul de reformă, stabilitatea și viitorul european al Moldovei.  Securitatea și prosperitatea sa economică sunt legate de Ucraina. Pe măsură ce Rusia a blocat porturile ucrainene de la Marea Neagră, Moldova a apărut ca una dintre rutele alternative de tranzit pentru exporturile Ucrainei prin intermediul căilor navigabile și porturilor maritime din România.

Mai mult, orice destabilizare în Transnistria separatistă ar obliga Ucraina să desfășoare mai multe forțe militare în sudul său, în detrimentul întăririlor de pe frontul de est.

Dar stabilitatea Moldovei este crucială nu numai pentru Ucraina, ci și pentru UE. Propagarea conflictului în Moldova este de natură să genereze efecte negative pentru securitatea statelor membre ale UE vecine.

În loc de a aștepta ca acest lucru să se întâmple, UE trebuie să acționeze preventiv. Și, după cum a dovedit istoria recentă, costul inacțiunii este adesea mai mare decât costul unei acțiuni îndrăznețe, încrezătoare și strategice.

Cea mai eficientă modalitate de a proteja statalitatea Republicii Moldova în contextul numeroaselor provocări este trecerea țării din vecinătatea UE în politica de integrare cu perspective reale de aderare. Acest lucru ar da un semnal clar pentru societatea moldovenească, care trebuie să plătească prețuri mari pentru energie și izolare economică prin război.

Aceasta ar da un imbold clar garniturii unice a unui guvern și a unui președinte pro-european pentru susținerea eforturilor neclintite de reformă. Acordarea statutului de candidat cu o perspectivă clară de aderare la UE în luna iunie a acestui an ar fi următorul pas necesar în calea europeană a Republicii Moldova.

Moldova are o societate civilă vibrantă, fără de care pluralismul are șanse mici să înflorească. Deși nu întotdeauna ușor, statul și societatea civilă au atins în relațiile lor un nivel de maturitate.

Moldova a muncit din greu și a mobilizat un efort național incluziv al guvernului, societății civile, mediului de afaceri și diasporei pentru a completa răspunsurile la chestionarele Comisiei Europene.

Acest lucru nu a venit însă cu prețul de a deveni mai puțin critici și exigenți față de guvern.

O majoritate clară a societății moldovenești susține aderarea la UE. Cel mai important, această aspirație s-a reflectat în alegerile parlamentare anticipate din 2021, care au produs o majoritate solidă pro-europeană și pro-reformă.

Și, indiferent de crizele care se suprapun și cu care a trebuit să se confrunte, guvernul a continuat să promoveze reforme sistemice, în special în sectorul justiției și în combaterea corupției. Acest lucru a fost recunoscut cel mai recent de Parlamentul European, care are un apel puternic de a acorda Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Moldova nu caută scurtături. Nu ne facem iluzii că drumul către aderarea la UE va fi rapid sau ușor. Pericolul este însă că, fără un statut de candidat și fără o perspectivă de aderare, mulți vor crede că apartenența la UE este o iluzie.

Și nu, Moldova nu încearcă să sară în fața Balcanilor de Vest.

Moldova este alături de Balcanii de Vest, încă din 2001, când a aderat la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est și mai târziu, când a co-fondat Consiliul Regional de Cooperare, instituit de Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP). Profilul Moldovei este în multe privințe similar cu cel al țărilor din Balcanii de Vest. Și dacă următoarea extindere include unele dintre țările balcanice, ar trebui să includă, de asemenea, o țară ca Moldova, care de multe ori reușește mai bine.

Moldova este adesea citată ca fiind cea mai săracă țară din Europa. Acum, ca urmare a multiplelor crize, Moldova înregistrează una dintre cele mai mari rate ale inflației din Europa, de peste 27%. Dar, indiferent de nivelul de prosperitate, guvernul și societatea moldovenească se comportă ca europenii.

Solidaritatea este unul dintre pilonii Europei unite. Moldova nu doar vorbește despre solidaritate, ci o practică. Moldovenii i-au primit pe refugiații ucraineni în casele lor. Vara trecută, Moldova a mobilizat pompieri în Grecia pentru a-i ajuta pe prietenii la nevoie să stingă incendiile. Moldova poate avea puține resurse, dar are voința de a le împărtăși cu alte state europene.

Statutul de țară candidată cu o perspectivă puternică de aderare va servi drept stimulent puternic pentru întreaga societate moldovenească, pe fondul crizei regionale severe. Împreună cu Ucraina, aceasta va ajuta la stabilizarea marelui vecin și la menținerea impulsului pentru schimbare. Lipsa acesteia va stimula mașina de propagandă rusă și proxy-urile sale locale.

UE se află din nou la răscruce de drumuri.

În trecut, UE a găsit puterea și consensul pentru a face ceea ce este necesar. Nu o dată deciziile de a lărgi Uniunea au venit ca răspuns la marile răsturnări de situație. Extinderile au făcut ca Europa să fie mai sigură și mai prosperă. Va putea oare UE să se ridice la momentul istoric acum, în cea mai mare criză a Europei de la al Doilea Război Mondial?...
---

Iulian Groza este directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE, Chișinău) și fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova

Dr. Stefan Meister este Directorul programului, ordine internațională și democrație la Consiliul German de Relații Externe (DGAP, Berlin)

Sursa: IPN