''Credem că mutația nu va afecta eficacitatea vaccinului'', întrucât vaccinul vizează părți specifice ale virusului care nu sunt afectate de această mutație, explică cercetătoarea Emma Hodcroft, de la Universitatea din Basel, instituția elvețiană care a condus investigația în colaborare cu Școala Politehnică Federală din Zurich și cu consorțiul spaniol SegCovid-Spain.

De asemenea, modificarea genetică suferită de noul coronavirus nu a crescut nici capacitatea sa de transmitere și nici severitatea bolii.

Autorii studiului consideră că mutația spaniolă a virusului nu este cea care a provocat al doilea val epidemic prin care trece acum Europa, ci faptul că guvernele au luat măsuri tardive odată cu apropierea toamnei, un sezon care favorizează transmiterea virusurilor.

''Oamenii se întâlnesc în spații interioare, închid ușile, aerisesc mai puțin și pornesc căldura, toate acestea permițând virusului să se deplaseze mai ușor prin aer'', explică Emma Hodcroft, care consideră că explozia cazurilor de COVID-19 din ultima vreme este mai degrabă rezultatul intensificării călătoriilor și contactelor între oameni. ''Cazurile au început să crească în Spania cu mult timp înaintea majorității statelor europene, cu excepția Belgiei, dar aceasta coincide cu momentul în care s-au reluat călătoriile'', notează ea.

În secvențele genetice extrase din testele de COVID-19 din toată Europa mutația apărută în Spania (probabil între sfârșitul lui mai și începutul lui iunie) reprezintă 29% din total, în timp ce a doua mutație cea mai des întâlnită apare în 22% din cazuri și circulă mai ales în Franța și Belgia.

Este însă normal ca virusurile să sufere mutații frecvente, iar în cazul SARS-CoV-2 aceasta se întâmplă o dată sau de două ori pe lună, afirmă cercetătorii. ''De fapt, SARS-CoV-2 este un virus foarte stabil. Ceea ce dorim să spunem este că, deși există mutații, aceasta nu schimbă structura virusului și nici comportamentul său'', subliniază Emma Hodcroft.

Sursa:Agerpres